Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Despre pensii cu echilibru analitic (I)

Andreea PAUL (VASS)

Superficialitatea dezbaterilor publice actuale condamna partea buna a politicii publice propuse in domeniu pensiilor, dar conserva lipsa de viziune si clientelismul diriguitorilor care pana acum au creat un sistem plin de dezavantajati cu pensii mici si foarte putini privilegiati cu pensii nejustificate.


Demagogi, politruci si neprofesionisti care invoca interesul national ce mascheaza interesul propriu, manuitori febrili ai manipularii, dar carora le lipseste proprietatea termenilor socio-economici si care inconstienti ne vor impinge spre marginea prapastiei bugetare.
 
Pornesc o cruciada explicativa cu privire la riscurile si avantajele noului sistem unitar de pensii pe care il propune Guvernul Romaniei, cu gandul ca efortul de normalitate nu este costisitor si ca oricat de idealista as fi nu-mi pierd luciditatea analitica. Ploaia de intrigi inutile, dar virulente si vehemente, alimenteaza inconsistenta si proasta functionare a sistemului de pensii de pana acum si risca sa il prezerve.
 
Incercam mai intai sa desenam realitatea tabloului regional de ansamblu, fara a incerca sa justific in vreun fel deciziile din Romania cu cele luate in tarile vecine sau cele privind suprapunerea excesiva a consiliilor de administratie si de supraveghere ale unor colegi de partid cu salarii halucinante.
 
Asadar, prima mea concluzie este ca toate statele europene sunt confruntate cu deficite ale bugetului de asigurari sociale si sunt nevoite sa puna piloni sanatosi pentru sistemele de pensii. Romania a intarziat nejustificat reforma in materie si ne aflam in fata unei provocari care nu mai sufera defel amanare.
 
Cum s-au miscat contributiile la asigurarile sociale in vremuri de contractie economica?
 
Unele tari au crescut CAS-urile, precum:
- Romania: de la 27,5% in 2008 la 31,3% in 2009;
- Rusia: de la 20% la 26% incepand cu 2011;
 
altele au optat pentru diminuarea acestei poveri fiscale:
- Bulgaria: de la 28% la 26% incepand cu 1 ianuarie 2010; se discuta acum continuarea acestui efort spre 23% incepand cu 2013;
- Macedonia: reducerea graduala a contributiilor penru pensii incepand cu ianuarie 2009: 2008 - 21,5%, 2009 - 19%, 2010 - 16,5%, 2011 - 15%
 
Reforma sistemelor de pensii nu a ocolit niciuna dintre tarile vecine
 
De pilda, in Ungaria:
- a fost eliminata a 13-a pensie;
- in 2010 pensiile au fost inghetate;
- in viitor pensiile vor creste in functie de ritmul de crestere al PIB, astfel: indexarea pensiei 100% cu inflatia daca ritmul de crestere al PIB este mai mic decat 3%; indexarea pensiei 80% cu inflatia si 20% cu cresterea salariilor daca ritmul de crestere al PIB este intre 3 si 4%; indexarea pensiei 100% cu inflatia daca ritmul de crestere al PIB este mai mic decat 3%; indexarea pensiei 60% cu inflatia si 40% cu cresterea salariilor daca ritmul de crestere al PIB este intre 4 si 5%; indexarea elvetiana mixta u cresterea preturilor si a salariilor daca PIB creste cu peste 5%;
- varsta de pensionare creste de la 62 la 65 de ani pana in 2012;
- penalitatile cresc pentru pensionarea anticipata si bonusurile cresc, de asemenea, pentru pensionarea intarziata.
In Polonia sunt eliminate numeroasele scheme de pensionare anticipate (accesibile pana acum pentru aproape 1 milion de persoane).
In Letonia:
- pensiile sunt inghetate in 2010;
- s-au redus pensiile anticipate de la 80% din pensia cu stagiu complet de cotizare, la 50% din pensia cu stagiu complet de cotizare;
- pensionarea anticipate nu va mai fi o optiune incepand cu 1 ianuarie 2012.
In Ucraina s-a suspendat indexarea pensiilor in 2009 si se discuta despre continuarea acestui efort si in 2010. In Croatia se suspenda indexarea pensiilor in 2010.
 
Dezbaterile la nivel national se invart in jurul urmtoarelor propuneri guvernamentale:

- eliminarea indexarii pensiilor cu cresterea salariilor in Letonia;
- suspendarea indexarii pensiilor in 2010 in Moldova;
- modificarea modului de indexare a pensiilor daca deficitul bugetului public de pensii depaseste 1% din PIB in Estonia;
- trecerea graduala de la indexarea pensiilor cu cresterea salariilor la indexarea cu rata inflatiei pana in 2030 in Romania;
- cresterea varstei de pensionare la 62 de ani pentru barbati si femei in Ucraina, la 65 de ani pentru femei in Croatia, respectiv egalizarea varstelor de pensionare pentru femei si barbati la 65 de ani pana in 2030 in Romania.
Pensiile in 2010 au fost inghetate nu doar in Romania, ci si in tari precum Bulgaria, Cehia, Lituania, Letonia si Ungaria. Au crescut insa pensiile minime in Rusia, Turcia, Armenia si a pensiei minime sociale cu rata inflatiei in Romania.
 
Diferenta intre Romania si tarile vecine este ca la noi:
 
- Deficitele anuale ale bugetului public de pensii au devenit cronice. 2009 a fost martorul celui mai ridicat deficit din ultimii 10 ani, de circa 1,5 miliarde euro (peste 1% din PIB), adica aproximativ 16% din cheltuielile anuale cu pensiile.
- Doar jumatate din forta de munca activa ocupata este asigurata pentru pensie. Restul evita inregistrarea veniturilor in sistemul public de asigurari.
- Distorsiunile sistemului de pensii generate de cresterea masiva si frauduloasa a pensionarilor de invaliditate, de la circa 600.000 persoane in 2001 la circa 900.000 in 2009, si o triplare anuala a numarului de pensionari anticipate (115.000 pensii anticipate partiale in 2009).
- Pensia unora este mult mai mare decat salariul sau contributia la fondul public de pensii, din cauza privilegiilor create de cele circa 80 de acte normative care reglementeaza pensiile speciale. Ele au fost girate de catre guvernele si Parlamentele de pana acum care invoca acum constitutionalitatea retragerii unui drept odata acordat.
 
Niciun alt stat din regiune nu a fost impanat cu pensii speciale atat de grosolane ca in Romania si cu distorsiuni atat de grave.
 
Voi explica ulterior fiecare dintre principalele masuri de reforma incluse in sistemul unitar de pensii publice propuse in proiectul trimis de catre Guvern in Parlament.
 

Publicat în : Politica interna  de la numărul 71

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: