Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Interviu cu Nicolae Dabija, redactor-şef al revistei „Literatura şi Arta”:

Constantin PREDA

„PUTIN S-A PLÂNS UNOR CONSILIERI CĂ SE VEDE MAI DES CU VORONIN DECÂT CU SOŢIA SA”

Domnule Nicolae Dabija, prin 2003, pare-mi-se, aţi publicat un pamflet de neuitat la adresa lui V. Voronin. Pamfletul, intitulat „Lupii – paznici la stână”, a apărut în săptămânalul „Literatura şi Arta” (de la Chişinău), al cărui redactor-şef sunteţi.



Spuneaţi, atunci, că Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, începuse să se plângă unor consilieri că nu mai scapă de Voronin, că vine prea des la Moscova. Pe scurt, Putin declara că se vede mai des cu Voronin decât cu soţia sa. În ce context aţi scris acel articol?

     În contextul în care V. Voronin, aflat, la vremea aceea, în 2003, la cea de-a 88-a vizită la Kremlin, dorea, cu orice preţ, susţinerea „Ţarului” în intenţia sa de a revizui Constituţia Republicii Moldova. A fost un caz unic în istoria omenirii, când legea fundamentală a ţării trebuia rescrisă de către o bandă de separatişti, care, înarmaţi şi susţinuţi de armata Federaţiei Ruse, au declanşat un război fratricid şi au rupt o bucată din teriorul statului.
      Ei bine, în acea împrejurare, am aşternut acele rânduri, ce se pot regăsi şi în cartea: „Harta noastră care sângeră”, unde aminteam că Vladimir Putin începuse, într-adevăr, să se plângă că nu mai scapă de Voronin, că se vede mai des cu acesta decât cu soţia sa.

     În aceeaşi carte: „Harta noastră care sângeră”, apărută, în 2007, la Fundaţia „Scrisul Românesc” din Craiova, sub atenta supraveghere a eminescologului Tudor Nedelcea, aţi publicat şi eseul: „Animalizarea omului la Soljeniţân”, care m-a tulburat profund. Vreţi să-l explicaţi mai pe-ndelete?

     Cel mai mare scriitor rus al secolului XX, Alexandr Soljeniţân a trecut prin lagărele staliniste, fiind arestat, în 1945, pentru că îndrăznise să critice regimul stalinist într-o scrisoare particulară trimisă unui prieten. Pentru o frază aprope nevinovată, depistată de cenzorii poştei, a fost nevoit să petreacă opt ani în închisoare şi în lagăre de muncă forţată şi încă alţi câţiva ani în exil. Ca dânsul au mai fost alte zeci şi zeci de milioane, inclusiv zeci de mii de români basarabeni.
    În romanele sale, în mod special în „GULAG”, cartea pentru care i s-a acordat Premiul Nobel, în 1970, A. Soljeniţân se referă, adeseori, la concetăţenii noştri.
    În nuvela „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, pe care o publică în 1962 şi care-i aduce notorietatea, se vorbeşte despre un basarabean, numit de A. Soljeniţân „Moldoveanul”, rămas fără numele său adevărat, pentru că, în lagăr, i se zicea „K-460”. Era numele lui schimbat, cifrat, aşa cum erau şi numele celorlalţi deţinuţi, un nume asemănător având şi Ivan Denisovici Şuhov, eroul principal al nuvelei, dar şi A. Soljeniţân, pe când trecuse prin fabricile morţii din Siberia.
    În nuvela scriitorului rus, ziua începe la 5 dimineaţa. Geamurile sunt căptuşite cu gheaţă de două degete. Baraca are, pe pereţi, înşirate pături de promoroacă! Afară încă e beznă. Deţinuţii sunt treziţi în sunetele unui ciocan lovit de o bucată de fier. Captivii sunt duşi la munci nespus de grele. După 11 ore de lucru în zonă, gardienii fac, de regulă, apelul. Lipseşte un om - „Moldoveanul”. Şi toţi cei cinci sute de deţinuţi aşteaptă în ger, până când gardienii din excortă îl găsesc pe intrus. Acesta, istovit de munca grea, adormise la o adiere mică a căldurii din cuptoarele unui atelier, undeva deasupra, pe o schelă.
În acele clipe, basarabeanul îşi visa (poate) satul natal, rudele din mijlocul cărora fusese răpit, soarele călduţ de la sud, libertatea care i se furase.

    Reacţia colegilor întru suferinţă a fost una de condamnare. Aceştia, în loc să se revolte pe destinul lor, pe regim, s-au revoltat şi descărcat pe „moldovean”. De ce credeţi că au reacţionat aşa?

    Condiţiile umilitoare, din lagăr, îl fac pe om să se degradeze. Aici ei asistă cu toţii la animalizarea omului. Pentru că, bănuim, a trebuit să treacă milioane de ani pentru ca animalul să evolueze până la a deveni om şi doar câteva luni – pentru ca omul să redevină animal.
    Lupta pentru existenţă, voinţa de a supravieţui cu orice preţ şi prin orice mijloc, chiar cu viaţa celui de alături, îl fac pe om neom.
Răutatea, Foametea, Frica, Disperarea, Oboseala, Cruzimea, Umilinţa, Tortura etc., toate amestecate, se transformă în ură. Ura fiind, de regulă, reacţia celor fără de apărare. Numai că ura lor se reflectă nu atât asupra temnicerilor, cât asupra celor de alături, jertfe, ca şi ei, ale unui regim inuman.
    Cine intră în închisoare, are impresia că intră într-un mormânt. Cei mai mulţi aşteaptă moartea cu o senzaţie de uşurare, lagărul fiind situat undeva la hotarul dintre viaţă şi moarte. Unii mai încearcă, chiar şi-n aceste condiţii, să rămână oameni. Dar nu toţi reuşesc. Cei mai mulţi dintre cei ajunşi aici având un singru scop: cum să supravieţuiască. Oricum. Câteodată, călcând peste trupul căzut al celui de alături.
     E legea cruntă a junglei umane, despre care aminteşte şi Soljeniţân.

       Consideraţi că, în nuvela lui Soljeniţân, „moldoveanul” apare ca un personaj negativ? Chiar dacă, aşa cum sublim şi totodată tragic scrieţi: „Cine intră în închisoare, are impresia că intră într-un mormânt...”

      În nuvelă, „moldoveanul” nu e erou negativ, indirect fiind compătimit de scriitor, acesta descriind umilinţele şi torturile la care a fost supus. Soljeniţân, prin intermediul acestei scene, vorbeşte de degradarea umană la care ajungeau deţinuţii din lagărele sovietice.
      Cei mai mulţi dintre cei închişi au murit, luând cu ei experienţa infernului pământesc. Aşa cum, probabil, a luat-o cu el şi „moldoveanul” – eroul nostru.

        Cum credeţi că a supravieţuit Soljeniţăn?

       Alexandr Soljeniţân a supravieţuit, în mod miraculos, pentru a scrie. Pentru a ne avertiza.
       Auziţi-l, pentru că el vorbeşte pentru fiecare dintre noi, pentru a ne reaminti că cei mai mulţi dintre cei închişi s-au ridicat la ceruri, luând cu ei experienţa infernului pământesc!

Publicat în : Interviu  de la numărul 71

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: