Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Statele Unite, Golful Persic şi Iranul

Radu GEORGESCU

Situaţia din Iran necesită îndreptarea comunităţii internaţionale spre o soluţie diplomatică cu o solidă componentă regională, iar dosarul nuclear nu poate fi rezolvat dacă Iranul nu va fi intgerat în reţeaua relaţiilor internaţionale. Un rol cheie în atingerea unui compromis îl pot avea statele membre ale Consiliului pentru Cooperare din Golf ce sunt direct interesate în menţinerea unui climat de securitate la nivel regional.


Statele ce alcătuiesc Consiliul nutresc o tendinţă naturală spre cooperare cu Teheranul, având în vedere faptul că o hegemonie iraniană la nivel regional reprezintă un pericol pentru interesele lor. Modlitatea în care administraţia Bush a încercat să forjeze o alianţă anti-Iran a eşuat, iar având în vedere dificultăţile americane din Irak-statele din golf vor fi automat deschise spre cooperare cu Teheranul decât să se opună deschis. Situaţia prezintă o soluţie probabilă, ce include normalizarea relaţiilor dintre Iran şi statele din Golf şi reintroducerea Iranului în reţeaua de relaţii internaţionale normale, ce ar putea permite deschiderea de negocieri privind programul nuclear.

Statele Unite ale Americii au încercat construcţia unui corp anti-iranian la nivel regional, ce să includă Kuweitul,Omanul, Bahrainul, Qatarul, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite precum şi Iordania şi Egiptul, iar eforturile administraţiei Bush în acest sens au fost evidente.

Administraţia Obama a sprijinit ideea unei soluţii diplomatice,dar după alegerile din Iran din iunie 2009 ce au eliminat posibilitatea instalării unei administraţii moderate SUA a reacţionat dur revigorând ideea unei coaliţii anti-Iran. Ceea ce se ignoră la Washington este faptul că statele din golf nu deţin o infrastructură militară şi politică pregătită pentru o posibilă confruntare cu Iranul, astfel în mod logic statele din regiune vor dori menţinerea unei atitudini de echilibru între Statele Unite ale Americii şi Iran. În cazul unui eşec al discuţiilor şi tentativelor diplomatice de rezolvare a diferendului, statele din Golf vor manifesta reticienţă şi vor fi jucători ineficienţi în schema imaginată de factorii de decizie de la Washington. Succesul parţial al acţiunilor comunităţii internaţionale poate conduce la o implicare activă a statelor din regiune, o soluţie parţială ar putea determina începutul unui lung şi anevoios proces de reintegrare a Iranului în complexa reţea de relaţii internaţionale. Ideal ar fi ca Iranul să fie integrat în structurile de securitate regională, iar statele din golf pot juca rolul de catalizator în acest sens.

Diviziunile la nivel regional rămân şi ele un impediment pentru soluţionarea chestiunii iraniene, mai ales dacă ne refrim la relaţiile de sprijin ale Iranului faţă de alte state precum Siria, dar şi faţă de organizaţii precum Hezbollahul sau Hamas. Statele Unite ale Americii vor trebui să ia în considerare rolul pe care Irakul îl va juca în această ecuaţie, dar şi poziţia unor state precum Israelul.

Percepţia regională asupra Iranului conţine în mod evident o serie de elemente comune, ca şi poziţionare Iranul este un stat cu o suprafaţă şi populaţie considerabilă, Iranul controlează o parte a Golfului Persic- inclusiv poate juca un rol decisiv în ceea ce priveşte strâmtoarea Hormuz, zonă importantă pentru tranzitul milioanelor de barili ce o tranzitează zilnic. O altă chestiune ce domină percepţiile regionale este problematica religioasă- Iranul este dominat de şiiţi şi este plasat în apropierea unei regiuni dominate de suniţi, dar în acelaşi timp importante minorităţi şiite locuiesc în regiune, iar posibilitatea ca Iranul să devină un far de ghidare a acestor minorităţi reprezintă un potenţial pericol pentru regiune, dar şi pentru interesele regionale ale Statelor Unite ale Americii. O altă chestiune sensibilă o reprezintă relaţia specială dezvoltată între Iran şi Siria , dar şi relaţia Iran- Hezbollah cu precădere în Liban. Interesant rămâne sprijinul pe care Iranul îl acordă Hamasului, ce este o organizaţie sunită. Aceste ascpecte sunt percepute de statele din regiune, dar tipul de reacţie manifestat prin politici diferă de la un stat la altul.

 Israelul rămâne un stat cu o atitudine pur ostilă faţă de Iran şi programul său nuclear, dar disensiunile majore dintre lumea arabă şi Israel împiedică crearea unui front comun anti-iranian condus de Statele Unite ale Americii. Statele arabe nu îşi vor putea permite o coalizare alături de Israel în eforturile de limitare a pretenţiilor cu un caracter hegemonic ale Iranului, astfel Statele Unite va trebui să menţină separate iniţiativele anti-iraniene create cu sprijin israelian respectiv arab. Calculul strategic este deosebit de dificil, având în vedere faptul că Israelul nu poate fi exclus din posibilele coaliţii anti Iran, dar nici din construcţia unei arhitecturi de securitate regionale durabile. Ignorarea Israelului ar reprezenta o greşeală importantă din partea SUA, deoarece acest stat poate acţiona unilateral, iar un atac al Israelului singur împotriva Iranului poate determina o reacţie iraniană ce ar putea afecta şi statele arabe. Iranul ar putea împiedica tranzitul de petrol prin Hormuz, dar şi poate efectua raiduri împotriva facilităţilor de extracţie din golf.

Israelul consideră opţiunea militară ca fiind importantă, dar problemele pe care o astfel de acţiune le-ar determina ar fi greu de soluţionat. Cu toate că SUA şi Israelul împărtăşesc temerile legate de potenţialul iranin, Israelul creează mai multe probleme pentru SUA, prin prisma nerezolvării problematicii palestiniene, dar şi prin posibilitatea unei acţiuni unilaterale împotriva Iranului.
În aceste calcule strategice trebuie să încadrăm şi un alt jucător important Egiptul, care nutreşte resentimente importante faţă de creşterea în putere a Iranului. Decizia Egiptului de a recunoaşte existenţa şi de a coexista cu statul israelian este pusă în pericol de relaţiile stabilite între Iran şi Hezbollah şi Hamas. Modalităţile prin care Hamas lucrează, mai ales la frontiera cu Egiptul poate pune probleme fragilei relaţii stabilite între Egipt şi Israel. Iranul rămâne o republică islamică pe când Egiptul duce o politică împotriva mişcărilor islamiste, iar în cazul Hezbollahului trebuie amintit faptul că Egiptul a condamnat traficul cu arme organizat de Hezbollah pe teritoriul egiptean, mai ales în timpul operaţiunilor militare ale Israelului din Gaza din 2009.

Regiunea Golfului are în componenţa sa şi un număr important de state ce sunt îngrijorate de potenţialul iranian, element augmentat şi de posibilitatea dezvoltării unui program nuclear de către această ţară. Aceste ţări sunt cele ce compun Consiliul pentru Cooperare din Golf, dar şi Iordania. Cazul iordanian este deosebit de interesant, dacă în trecut regele Abdullah a luat o poziţie fermă împotriva Iranului sprijinând Irakul în timpul războiului irako-iranian, în prezent Iordania se menţine pe o linie fină faţă de Iran şi potenţialul său. Aceste 6 state ce compun Consiliul pentru Cooperare din Golf constituie o componentă crucială pentru orice tip de schemă de securitate ce ar putea fi construită la nivel regional. Statele din regiune reprezintă şi cheia SUA spre posibile sancţiuni economice, în această ipoteză Omanul şi Emiratele Arabe Unite ar juca un rol primordial în izolarea Iranului din punct de vedere economic. Consiliul pentru Cooperare din Golf a fost creat în scopul de a limita influenţa iraniană după izbucnirea revoluţiei iraniene, dar în acelaşi timp se poate constata faptul că statele ce formează acest organism păstrează un grad ridicat de reticienţă în dezvoltaea de relaţii economice- martoră fiind nereuşirea atingerii unui punct comun în ceea ce priveşte lansarea unei monede comune la nivel regional. Temerile faţă de puterea iraniană sunt comune, iar ideea unui Iran cu facilităţi militare nucleare este inacceptabilă.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 71

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: