Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Dacian Cioloş şi provocările Politicii Agricole Comune

Roxana MAZILU

În ianuarie Dacian Cioloș a devenit cel mai apreciat comisar european, primind votul în unanimitate al parlamentarilor europeni. Începutul mandatului său marcat de acest triumf va trebui să fie susținut pe toată durata acestuia de echilibru și competență într-unul dintre cele mai dificile domenii economice. Sfârșitul mandatului îi poate da șansa comisarului român să bifeze o contribuția fundamantală la reformarea Politicii Agricole Comune (PAC), cu efecte directe asupra României.


Cioloş are peste 15 ani de experienţă în domeniul agriculturii, obținută atât în România cât şi în Franța fiind considerat un profesionist apolitic, deşi a făcut parte între 2007-2008 din cabinetul Tăriceanu. În anul 2009 el a ocupat poziția de director pentru programe de dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene  și de preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.

Ajuns la Bruxelles pe postul de comisar, Dacian Cioloș va avea sarcina să coordoneze un portofoliu care atrage anual peste 40% din bugetul UE şi va avea drept principală sarcină reformarea Politicii Agricole Comune. Misiunea sa este dificilă în condiţiile în care se anunţă o bătălie grea asupra bugetului agricol al Uniunii. Din punct de vedere politic el va trebui să înlăture suspiciunile privitoare la o prea mare apropiere de poziţiile Franţei care l-a susținut în obținerea portofoliului. Asta în timp ce unele state s-au aratat îngrijorate că un portofoliu atât de important a fost încredințat unei țări care nu s-a evidențiat printr-o prea mare și eficientă gestionare a fondurilor europene.  

Reforma PAC

Noua comisie Barroso a intrat în funcție pe 10 februarie 2010. Pe parcursul mandatului început la această dată principalul obiectiv al comisarului român, va fi, așa cum a declarat și la audierile din Parlamentul European, definirea Politicii Agricole Comune după 2013.

Dacian Cioloș a susținut necesitatea continuării sistemului de plăți directe, însă pe criterii regândite pentru a spori gradul de echitate între agricultori. Plățile directe asigură veniturile agricultorilor și astfel această reform devine una esențială. În viitor reforma va trebui să se adapteze noilor realități pentru a realize o mai bună reechilibrare a repartizării ajutoarelor între agricultori, regiuni și state. Acest subiect va face obiectul unor ample dezbateri înainte de a propune reforma PAC.

Mecanismul plăților la hectar a fost introdus pentru noile state membre, astfel în UE persistă două sisteme de plăți: pe fermă – în statele vechi și la hectar – în statele noi. Comisarul va trebui să pună în aplicare ceea ce s-a decis deja: o abordare unică la nivel comunitar, un mecanism unic dar care să țină cont de situațiile particulare și care să asigure echitate.

Obiectivul actual al PAC este să găsescă o soluție pentru a garanta agricultorilor un anumit nivel de siguranță financiară prin intermediul ajutoarelor pe venit. Domeniul specific agricol face ca producătorii sa muncească mai mult și să obțină profit mai mic și mai greu decat în alte sectoare. În plus datorită standardelor de calitate agricole din UE costurile de producție sunt mai ridicate în comparație cu statele unde astfel de costuri nu sunt obligatorii. Subvențiile publice asigură competitivitatea agricultorilor europeni. Impactul schimbărilor climatic și cerințele agriculturii durabile vor accentua cresterea costurilor producției agricole.

A doua componentă de bază este piața ale cărei mecanisme de regularizare trebuie să contribuie la obiectivele și la corectarea deficiențelor PAC, noul comisar invitând la căutarae comună a unor soluții pentru îmbunătățirea acesteia. Prezența produselor europene pe piața internațională este important, dar Cioloș consideră că subvențiile la export nu sunt o soluție esențială pe viitor, cu toate că în anumite sectoare acestea vor fi menținute. 
 
Nu în ultimul rând, pilonul II – politica de dezvoltare rurală trebuie continuată pentru a face față schimbărilor climatice și a pune mai bine în valoare diversitatea agriculturilor europene. Nu se poate separa dezvoltarea agriculturii de cea a spațiului rural și în acest sens va trebui ca PAC să fie coerentă și susținută și de Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Pilonul II este foarte important mai ales în noile state membre și a celor mai vechi din zona mediteraneană, unde micile exploatații reprezintă o parte important din numărul total de ferme.  De altfel marile exploatații agricole sunt structuri rareori întâlnite în Europa.

Dacian Cioloș a propus două direcții pentru sprijinirea micilor ferme: creșterea accesibilității fondurilor europene care finanțează acest domeniu (în special programul ”Leader Plus”) și dezvoltarea oportunităților oferite de piețele locale. Este situația României care deține un potențial insuficient folosit pentru producere și comercializare de produse tradiționale. În zonele defavorizate, destinatarele fondurilor de dezvoltare rurală, este esențială colaborarea la nivel local, parteneriatul public-privat și rețelele pe care și le creează actorii din agricultură. Deasemenea un fond de garantare care să asigure finanțarea micilor agrcultori din aceste zone a fost menționat ca o soluție. În viziunea comisarului Cioloș, cei doi piloni I - al subvențiilor și II - al dezvoltării rurale vizează aceeași agricultură iar echilibrarea plăților directe poate sprijini pilonul II.

Reforma PAC nu înseamnă reducerea finanțării sau renunțarea la unele instrumente ci căutarea unor soluții de adaptare la realitățile curente, în viziunea recent numitului comisar.  Ceea ce trebuie să desăvărșească în acest moment Dacian Cioloș pentru o Uniune Europeana cu 27 de state este un proces început în 1992, care a fost urmat de o altă serie de măsuri în 2003, și care a avut drept rezultat disocierea subvenţiilor de producţie.

În prezent agricultorii au șansa să devină antreprenori, se pot adapta la cererea pieţei şi a consumatorilor, pot căuta noi pieţe rentabile şi pot exploata noi oportunităţi. Ei au scapat de presiunea de a produce pentru „a primi subvenţii”, chiar şi alimente care nu au cerere pe piaţă. Ajutorul pe care îl primesc în prezent le permite să  își îngrijească terenurile şi să respecte standardele privind mediul, bunăstarea animalelor şi siguranţa alimentelor, acestea fiind o precondiție a beneficierii de acest sprijin financiar.

“Concurența rămane unul din pilonii de baza ai pieței comune. Avem reguli foarte clare în ceea ce privește concurența, avem o piață comună. Trebuie să dam tot ce e mai bun pentru a asigura reechilibrarea anumitor sectoare europene. Trebuie ținut cont de diferențele dintre diversele regiuni agricole, iar asta va depinde foarte mult de modul în care vor comunica Comisia Europeană și Parlamentul European", a avertizat Dacian Cioloș. Deși se bazează pe o Politică Aricolă Comună Uniunea Europeană trebuie să țină cont de particularitățile agricole din statele membre.  Sunt peste 10 milioane de fermieri în Europa, mai mult de 30 de milioane de oameni lucreaza în agricultură. Zonele rurale reprezentate de terenuri agricole şi păduri reprezintă peste 90% din teritoriul UE şi sunt locuite de jumătate din populaţia europeană.  Pe acest teritoriu se practică tipuri diverse de agricultură, extensivă, intensivă cât şi agricultura biologică.

De unde provin banii

Agricultura este singurul sector finanţat în mod integral din bugetul UE fapt care justifică proporția ridicată pe care o ocupă în bugetul UE. Treptat s-a realizat o reducere a proporției din bugetul UE alocată agriculturii aceasta ajungând de la 71% în 1984 la 33% în 2013. În schimbul acestui efort financiar, cetățenii europeni beneficiază de produse alimentare variate, sigure şi de calitate, de protecţia mediului și a peisajului rural european.

Bugetul agriculturii provine din „resursele proprii” ale Uniunii europene: taxe vamale, prelevări, TVA şi o resursă bazată pe venitul naţional brut al statelor membre care se ridică la  75% din bugetul UE. Din anul 2009, pentru a garanta transparența și responsabilitatea utilizării fondurilor publice toate statele membre sunt obligate să publice lista beneficiarilor de plăţi PAC.

Cheltuielile prevăzute pentru dezvoltarea rurală sunt parţial finanţate de către statele membre, în funcţie de nevoile specifice la nivel naţional şi regional, dar sunt reglementate de norme comunitare comune. Majoritatea măsurilor din cadrul PAC sunt încă reglementate de norme comune şi sunt finanţate integral din bugetul UE.

Agricultura romanească în anul crizei

Este evident că numirea lui Dacian Cioloș pe post de comisar european pentru agricultură și dezvoltare durabilă nu va aduce avantaje României, așa cum pot crede cei mai puțin inițiați. Însuși acesta a precizat care sunt particularitățile și limitele mandatului său.

În timp ce noul comisar se va confrunta cu reforma politicii agricole, fermierii români vor continua să rămână unii dintre cei mai saraci din Europa. Marea majoritatea a acestora nu au suficiente venituri pentru accesarea fondurilor europene, regula co-finanțării cu o sumă proprie  de până la 50% din valoarea investiţiei, sau chiar cu toată suma până la decontare fiind foarte restrictivă. Uniunea Europeană a alocat României în 2008 fonduri de 2,666 miliarde de euro, dar acestea nu au ajutat agricultura românească prea mult. Această sumă care ne plasa pe locul zece la nivel european a fost alocată în mare parte pe hârti.  Până acum au fost absorbite sume foarte mici, doar 9% din fondurile disponibile pentru perioada 2007 - 2013, în valoare totală de 27,47 de miliarde de euro. Aceasă situație plasează România pe antepenultima poziţie in Europa Centrală şi de Est, la egalitate cu Slovacia, conform unui studie realizat de KPMG.

Pe fondul crizei economice, s-a vorbit adesea despre posibilitatea salvării economice a ţării noastre, prin agricultură, având în vedere potenţialul României în acest sector dar statul nu are bani pentru acest sector iar fermierii au ieșit în stradă în toamna lui 2009 pentru a-și cere drepturile.
 
Ceea ce poate face Dacian Cioloș în acest context specific românesc este doar a oferi sfaturi autorităților de la București pentru pentru dezvoltarea unei strategii confrme cu normele UE. Preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, considera în acest sens că numirea unui roman pe acest portofoliu înalt la Comisia Europeană poate avea o influenţă pozitivă asupra relaţiilor fermierilor români cu autorităţile europene dar numai cu condiţia ca şi România să îşi îndeplinească obligațiile și să respecte legislația europeană.
Criza economică nu a fost singura veste proastă pentru fermierii români. Din 2010 aceștia nu mai beneficiază de subvenţii pentru producţia de carne de porc, pasăre, ouă, sfeclă de zahăr, orez, in, cânepă, soia sau tutun, acestea fiind considerate de UE ajutoare de stat. Guvernul ar fi trebuit să dezvolte mecanisme de sprijinire a fermierilor până la finele anului trecut, pentru a suplini eliminarea subvenţiilor dar lipsa de fonduri si criza politică a lăsat descoperit acest sector.

Nici bugetul alocat Ministerului Agriculturii pentru anul acesta nu va permite dezvoltarea unor scheme de sprijin. Riscul este ca în absența unei finanţări corespunzătoare, trei sferturi din puținele fermele din România să intre în faliment. În situația în care băncile pun mai multe condiții pentru luarea unui credit agricultorii nu vor mai putea continua nici proiectele cu finanţare europeană. Nici planul Guvernului de a acorda subvenţiile restante pe 2009 prin intermediul băncilor nu a avut rezultatele scontate. Riscul unor noi iesiri în stradă ale acestora este f mare în acest an.

    Această stare de fapt devine responsabilitatea Guvernului României car poate fi susținut de Comsia Europeana dar nu suplinit în administrarea agriculturii românești. Anul 2010 a  început însă prost, pe 19 februarie Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloş, solicitând României remedierea deficienţelor în funcţionarea sistemului prin care Agenția de Plați și Intervenții în Agriculură - APIA acordă subvenţiile europene, după ce termenele convenite pentru rezolvarea acestei probleme au fost depăşite.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 71

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: