Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dacian Cioloș și provocările Politicii Agricole Comune

Roxana MAZILU

În ianuarie Dacian Cioloș a devenit cel mai apreciat comisar european, primind votul în unanimitate al parlamentarilor europeni. Începutul mandatului său marcat de acest triumf va trebui să fie susținut pe toată durata acestuia de echilibru și competență într-unul dintre cele mai dificile domenii economice. Sfârșitul mandatului îi poate da șansa comisarului român să bifeze o contribuția fundamantală la reformarea Politicii Agricole Comune (PAC), cu efecte directe asupra României.


Cioloș are peste 15 ani de experiență în domeniul agriculturii, obținută atât în România cât și în Franța fiind considerat un profesionist apolitic, deși a făcut parte între 2007-2008 din cabinetul Tăriceanu. În anul 2009 el a ocupat poziția de director pentru programe de dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene  și de președinte al Comisiei prezidențiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.

Ajuns la Bruxelles pe postul de comisar, Dacian Cioloș va avea sarcina să coordoneze un portofoliu care atrage anual peste 40% din bugetul UE și va avea drept principală sarcină reformarea Politicii Agricole Comune. Misiunea sa este dificilă în condițiile în care se anunță o bătălie grea asupra bugetului agricol al Uniunii. Din punct de vedere politic el va trebui să înlăture suspiciunile privitoare la o prea mare apropiere de pozițiile Franței care l-a susținut în obținerea portofoliului. Asta în timp ce unele state s-au aratat îngrijorate că un portofoliu atât de important a fost încredințat unei țări care nu s-a evidențiat printr-o prea mare și eficientă gestionare a fondurilor europene.  

Reforma PAC

Noua comisie Barroso a intrat în funcție pe 10 februarie 2010. Pe parcursul mandatului început la această dată principalul obiectiv al comisarului român, va fi, așa cum a declarat și la audierile din Parlamentul European, definirea Politicii Agricole Comune după 2013.

Dacian Cioloș a susținut necesitatea continuării sistemului de plăți directe, însă pe criterii regândite pentru a spori gradul de echitate între agricultori. Plățile directe asigură veniturile agricultorilor și astfel această reform devine una esențială. În viitor reforma va trebui să se adapteze noilor realități pentru a realize o mai bună reechilibrare a repartizării ajutoarelor între agricultori, regiuni și state. Acest subiect va face obiectul unor ample dezbateri înainte de a propune reforma PAC.

Mecanismul plăților la hectar a fost introdus pentru noile state membre, astfel în UE persistă două sisteme de plăți: pe fermă – în statele vechi și la hectar – în statele noi. Comisarul va trebui să pună în aplicare ceea ce s-a decis deja: o abordare unică la nivel comunitar, un mecanism unic dar care să țină cont de situațiile particulare și care să asigure echitate.

Obiectivul actual al PAC este să găsescă o soluție pentru a garanta agricultorilor un anumit nivel de siguranță financiară prin intermediul ajutoarelor pe venit. Domeniul specific agricol face ca producătorii sa muncească mai mult și să obțină profit mai mic și mai greu decat în alte sectoare. În plus datorită standardelor de calitate agricole din UE costurile de producție sunt mai ridicate în comparație cu statele unde astfel de costuri nu sunt obligatorii. Subvențiile publice asigură competitivitatea agricultorilor europeni. Impactul schimbărilor climatic și cerințele agriculturii durabile vor accentua cresterea costurilor producției agricole.

A doua componentă de bază este piața ale cărei mecanisme de regularizare trebuie să contribuie la obiectivele și la corectarea deficiențelor PAC, noul comisar invitând la căutarae comună a unor soluții pentru îmbunătățirea acesteia. Prezența produselor europene pe piața internațională este important, dar Cioloș consideră că subvențiile la export nu sunt o soluție esențială pe viitor, cu toate că în anumite sectoare acestea vor fi menținute. 
 
Nu în ultimul rând, pilonul II – politica de dezvoltare rurală trebuie continuată pentru a face față schimbărilor climatice și a pune mai bine în valoare diversitatea agriculturilor europene. Nu se poate separa dezvoltarea agriculturii de cea a spațiului rural și în acest sens va trebui ca PAC să fie coerentă și susținută și de Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Pilonul II este foarte important mai ales în noile state membre și a celor mai vechi din zona mediteraneană, unde micile exploatații reprezintă o parte important din numărul total de ferme.  De altfel marile exploatații agricole sunt structuri rareori întâlnite în Europa.

Dacian Cioloș a propus două direcții pentru sprijinirea micilor ferme: creșterea accesibilității fondurilor europene care finanțează acest domeniu (în special programul ”Leader Plus”) și dezvoltarea oportunităților oferite de piețele locale. Este situația României care deține un potențial insuficient folosit pentru producere și comercializare de produse tradiționale. În zonele defavorizate, destinatarele fondurilor de dezvoltare rurală, este esențială colaborarea la nivel local, parteneriatul public-privat și rețelele pe care și le creează actorii din agricultură. Deasemenea un fond de garantare care să asigure finanțarea micilor agrcultori din aceste zone a fost menționat ca o soluție. În viziunea comisarului Cioloș, cei doi piloni I - al subvențiilor și II - al dezvoltării rurale vizează aceeași agricultură iar echilibrarea plăților directe poate sprijini pilonul II.

Reforma PAC nu înseamnă reducerea finanțării sau renunțarea la unele instrumente ci căutarea unor soluții de adaptare la realitățile curente, în viziunea recent numitului comisar.  Ceea ce trebuie să desăvărșească în acest moment Dacian Cioloș pentru o Uniune Europeana cu 27 de state este un proces început în 1992, care a fost urmat de o altă serie de măsuri în 2003, și care a avut drept rezultat disocierea subvențiilor de producție.

În prezent agricultorii au șansa să devină antreprenori, se pot adapta la cererea pieței și a consumatorilor, pot căuta noi piețe rentabile și pot exploata noi oportunități. Ei au scapat de presiunea de a produce pentru „a primi subvenții”, chiar și alimente care nu au cerere pe piață. Ajutorul pe care îl primesc în prezent le permite să  își îngrijească terenurile și să respecte standardele privind mediul, bunăstarea animalelor și siguranța alimentelor, acestea fiind o precondiție a beneficierii de acest sprijin financiar.

“Concurența rămane unul din pilonii de baza ai pieței comune. Avem reguli foarte clare în ceea ce privește concurența, avem o piață comună. Trebuie să dam tot ce e mai bun pentru a asigura reechilibrarea anumitor sectoare europene. Trebuie ținut cont de diferențele dintre diversele regiuni agricole, iar asta va depinde foarte mult de modul în care vor comunica Comisia Europeană și Parlamentul European", a avertizat Dacian Cioloș. Deși se bazează pe o Politică Aricolă Comună Uniunea Europeană trebuie să țină cont de particularitățile agricole din statele membre.  Sunt peste 10 milioane de fermieri în Europa, mai mult de 30 de milioane de oameni lucreaza în agricultură. Zonele rurale reprezentate de terenuri agricole și păduri reprezintă peste 90% din teritoriul UE și sunt locuite de jumătate din populația europeană.  Pe acest teritoriu se practică tipuri diverse de agricultură, extensivă, intensivă cât și agricultura biologică.

De unde provin banii

Agricultura este singurul sector finanțat în mod integral din bugetul UE fapt care justifică proporția ridicată pe care o ocupă în bugetul UE. Treptat s-a realizat o reducere a proporției din bugetul UE alocată agriculturii aceasta ajungând de la 71% în 1984 la 33% în 2013. În schimbul acestui efort financiar, cetățenii europeni beneficiază de produse alimentare variate, sigure și de calitate, de protecția mediului și a peisajului rural european.

Bugetul agriculturii provine din „resursele proprii” ale Uniunii europene: taxe vamale, prelevări, TVA și o resursă bazată pe venitul național brut al statelor membre care se ridică la  75% din bugetul UE. Din anul 2009, pentru a garanta transparența și responsabilitatea utilizării fondurilor publice toate statele membre sunt obligate să publice lista beneficiarilor de plăți PAC.

Cheltuielile prevăzute pentru dezvoltarea rurală sunt parțial finanțate de către statele membre, în funcție de nevoile specifice la nivel național și regional, dar sunt reglementate de norme comunitare comune. Majoritatea măsurilor din cadrul PAC sunt încă reglementate de norme comune și sunt finanțate integral din bugetul UE.

Agricultura romanească în anul crizei

Este evident că numirea lui Dacian Cioloș pe post de comisar european pentru agricultură și dezvoltare durabilă nu va aduce avantaje României, așa cum pot crede cei mai puțin inițiați. Însuși acesta a precizat care sunt particularitățile și limitele mandatului său.

În timp ce noul comisar se va confrunta cu reforma politicii agricole, fermierii români vor continua să rămână unii dintre cei mai saraci din Europa. Marea majoritatea a acestora nu au suficiente venituri pentru accesarea fondurilor europene, regula co-finanțării cu o sumă proprie  de până la 50% din valoarea investiției, sau chiar cu toată suma până la decontare fiind foarte restrictivă. Uniunea Europeană a alocat României în 2008 fonduri de 2,666 miliarde de euro, dar acestea nu au ajutat agricultura românească prea mult. Această sumă care ne plasa pe locul zece la nivel european a fost alocată în mare parte pe hârti.  Până acum au fost absorbite sume foarte mici, doar 9% din fondurile disponibile pentru perioada 2007 - 2013, în valoare totală de 27,47 de miliarde de euro. Aceasă situație plasează România pe antepenultima poziție in Europa Centrală și de Est, la egalitate cu Slovacia, conform unui studie realizat de KPMG.

Pe fondul crizei economice, s-a vorbit adesea despre posibilitatea salvării economice a țării noastre, prin agricultură, având în vedere potențialul României în acest sector dar statul nu are bani pentru acest sector iar fermierii au ieșit în stradă în toamna lui 2009 pentru a-și cere drepturile.
 
Ceea ce poate face Dacian Cioloș în acest context specific românesc este doar a oferi sfaturi autorităților de la București pentru pentru dezvoltarea unei strategii confrme cu normele UE. Președintele Agrostar, Ștefan Nicolae, considera în acest sens că numirea unui roman pe acest portofoliu înalt la Comisia Europeană poate avea o influență pozitivă asupra relațiilor fermierilor români cu autoritățile europene dar numai cu condiția ca și România să își îndeplinească obligațiile și să respecte legislația europeană.
Criza economică nu a fost singura veste proastă pentru fermierii români. Din 2010 aceștia nu mai beneficiază de subvenții pentru producția de carne de porc, pasăre, ouă, sfeclă de zahăr, orez, in, cânepă, soia sau tutun, acestea fiind considerate de UE ajutoare de stat. Guvernul ar fi trebuit să dezvolte mecanisme de sprijinire a fermierilor până la finele anului trecut, pentru a suplini eliminarea subvențiilor dar lipsa de fonduri si criza politică a lăsat descoperit acest sector.

Nici bugetul alocat Ministerului Agriculturii pentru anul acesta nu va permite dezvoltarea unor scheme de sprijin. Riscul este ca în absența unei finanțări corespunzătoare, trei sferturi din puținele fermele din România să intre în faliment. În situația în care băncile pun mai multe condiții pentru luarea unui credit agricultorii nu vor mai putea continua nici proiectele cu finanțare europeană. Nici planul Guvernului de a acorda subvențiile restante pe 2009 prin intermediul băncilor nu a avut rezultatele scontate. Riscul unor noi iesiri în stradă ale acestora este f mare în acest an.

    Această stare de fapt devine responsabilitatea Guvernului României car poate fi susținut de Comsia Europeana dar nu suplinit în administrarea agriculturii românești. Anul 2010 a  început însă prost, pe 19 februarie Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloș, solicitând României remedierea deficiențelor în funcționarea sistemului prin care Agenția de Plați și Intervenții în Agriculură - APIA acordă subvențiile europene, după ce termenele convenite pentru rezolvarea acestei probleme au fost depășite.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 71

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: