Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Republica Moldova și România- regăsirea dialogului necesar

Ionuț GAIDĂU

După o lungă perioadă de divergențe la nivel diplomatic, Republica Moldova și România au adoptat calea dialogului constructiv. Insuccesul comuniștilor moldoveni la ultimele alegeri parlamentare (din 29 iulie 2009) și efortul noii conduceri de la Chișinău de a se apropia de București și de Bruxelles au constituit cei mai importanți factori ce au dus la apariția acestuia.

În acest context, președintele român Traian Băsescu, însoțit de o delegație numeroasă de oficialități politice de prim nivel, a aterizat dincolo de Prut și împreună cu președintele interimar moldovean Mihai Ghimpu au consfințit la nivel oficial apropierea dintre cele două state. Ce va urma nu se știe, mai ales că în 2010 se așteaptă ca Republica Moldova să mai treacă prin febra electorală, însă recentele demonstrații moldo- române au arătat cum trebuie să fie cu adevărat relațiile dintre două state legate de o limbă, respectiv de o istorie mai mult sau mai puțin comună și totodată au pus bazele unei colaborări avantajoase de care alți actori politici (din ambele state) ar trebui să țină cont pe viitor.

O vizită efectuată în contextul unor relații moldo- române detensionate

Anul 2009 a trecut, însă în istoria relațiilor moldo- române a rămas ca un reper, arătând pe de o parte cum e să ajungi la apogeul unor tensiuni diplomatice și pe de altă parte cum e să redresezi consecințele acestora. În prima jumătate a anului 2009, conform fostei puteri comuniste, România a reprezentat pentru Republica Moldova principalul inamic al stabilității și suveranității sale. În sprijinul unor declarații de propagandă ieftină s-au înscris mai multe acțiuni diplomatice nechibzuite precum: expulzarea ambasadorului român din Republica Moldova, acuzarea României de tentativă de lovitură de stat și impunerea vizelor de călătorie pentru cetățenii români (în dezacord cu așteptările europene), care au degradat complet dialogul dintre Chișinău și București. În a doua jumătate a anului 2009, noua putere, formată de Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), a restabilit și chiar a oferit o nouă dimensiune relațiilor diplomatice cu partea română. Mihai Ghimpu, în calitate de speaker și de președinte interimar al Republicii Moldova, și-a cerut scuze față de comportamentul lipsit de tact diplomatic al fostei conduceri, prim- ministrul Vlad Filat a lucrat de zor la semnarea unui Acord privind micul trafic de la frontieră, părțile moldovene și române au convenit la deschiderea a trei consulate (unul moldovenesc la Iași, două românești la Bălți și la Cahul),  membrii AIE au considerat că a venit timpul tăierii sârmei ghimpate de pe malul Prutului (inițiativă de apropiere de Uniunea Europeană prin eliminarea unui simbol sovietic sugestiv de apartenență la un anume spațiu politic, cultural și economic) și România a primit, după zece luni de interimat, agrementul pentru un nou ambasador la Chișinău.

În acest context diplomatic favorabil Traian Băsescu, însoțit de o delegație impunătoare formată din șase miniștri: Vasile Blaga (MAI), Adriean Videanu (MEC), Teodor Baconschi (MAE), Radu Berceanu (MTI), Elena Udrea (MDRT), Cătălin Predoiu (MJ), dar și de demnitari de rang inferior ca Eugen Tomac, secretar de stat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, și Constantin Simirad, președintele CJ Iași, Viorel- Richard Badea, senator PDL și Tudor Panțâru, deputat PSD, a aterizat pe 27 ianuarie la Chișinău, fiind întâlnit cu tradiționalul covor roșu, pâine, sare, vin și strângeri sincere de mâini.

Demonstrația de la aeroport a reprezentat doar prologul unei întâlniri călduroase, președintele român având o gazdă excelentă în omologul său interimar moldovean, numeroase discuții cu liderii politici importanți de la Chișinău, un program încărcat în care a străbătut o jumătate de țară, vizitând monumentele și mormintele unor personaje și eroi de referință pentru istoria celor două state, iar în acest cadru destins nu au lipsit, bineînțeles, celebrele gafe, lacrimi și băi de mulțime băsesciene.
De remarcat că niciodată, pe parcursul celor patru deplasări anterioare la Chișinău, rezidentul de la Cotroceni nu s-a înconjurat cu o delegație atât de numeroasă, iar atmosfera nu a fost atât de relaxată, ceea ce l-a făcut pe Vlad Filat să-i spună lui Traian Băsescu că este pentru prima oară când șeful statului român vine în vizită în Republica Moldova și este primit “așa cum trebuie”.

Mesajele lui Băsescu

La Chișinău Traian Băsescu s-a comportat aidoma unui frate mai mare, transmițând mesaje populiste, oferind sfaturi tinerei generații basarabene și lămurind unele aspecte ce mai frământă o parte a eșichierului politic moldovenesc. Practic, el și-a afirmat încă o dată susținerea față de năzuințele majorității populației din partea stângă a Prutului.

Primul mesaj Băsescu l-a transmis încă pe 20 ianuarie a.c. la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la București, declarând că integrarea Republicii Moldova în UE reprezintă proiectul său “de suflet”. Peste o săptămână, la Chișinău, și-a reiterat poziția, felicitând partea moldoveană pentru începerea negocierilor în vederea semnării unui acord de asociere cu UE și oferind asigurări că va “urmări atent demersul negocierilor”.

Tot la Chișinău Băsescu a transmis un al doilea mesaj și anume că “România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocați în patru tranșe anuale, câte 25 de milioane fiecare, destinați proiectelor de infrastructură în educație, modernizarea școlilor, cu precădere, și proiecte de infrastructură de importanță locală, la nivel de administrații locale”.

Un al treilea mesaj s-a referit la cetățenia română pentru basarabeni. Președintele român a admis că efortul legislativ va fi completat de un cadru funcțional ce va trebui să eficientizeze procesul redobândirii acesteia. De precizat că la două zile de la afirmația sa executivul a adoptat prin ordonanță de urgență înființarea Autorității Naționale pentru Cetățenie cu sediul la București și cu cinci unități la nivelul țării: Iași, Galați, Suceava, Cluj, Timișoara.

Un al patrulea mesaj a fost adresat tinerei generații, promițând majorarea numărului burselor de studii în România de la 3.400 în prezent la 5.000 în 2011 și îndemnând-o să îndure sacrificiile ce însoțesc demersul de aderare la UE.

Și nu în ultimul rând Băsescu s-a referit la Tratatul politic de bază și la Tratatul de frontieră (idei ale fostei conduceri comuniste), precizând că “nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România și Republica Moldova”, fiindcă, potrivit unei idei enunțate mai demult, Bucureștiul a recunoscut granițele Republicii Moldova moștenite de la Uniunea Sovietică și nu vrea ca printr-o nouă semnătură să se transforme într-un “partener al lui Ribbentrop și al lui Molotov”.

Proiecte comune

Însă mesajele populiste și aspectele politice sensibile nu sunt adeseori de prea mare ajutor. În realitate, cele mai relevante pentru o bună calitate și o strânsă solidaritate a relațiilor bilaterale sunt proiectele comune. În acest sens, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, cu câteva zile înainte de vizita lui Traian Băsescu, afirma la Iași că “idealul unității naționale” în prezent se poate înfăptui prin conducte de gaz, rețele electrice, o linie de cale ferată cu ecartament european între cele două maluri ale Prutului și investiții directe. Așa se explică de ce președintele român a fost însoțit de cei mai importanți miniștri ai premierului Emil Boc. Sarcina lor și a partenerilor moldoveni a fost să discute pe marginea unor proiecte de infrastructură comună (conectarea rețelelor energetice, electrice și a căilor ferate), să reia colaborarea în domeniul educației și să devină mai activi în cheltuirea celor 130 de milioane de euro acordate de UE pentru proiecte comune România- Republica Moldova- Ucraina. Astfel, se prefigurează un parteneriat româno- moldovenesc, al cărui obiectiv a fost anunțat chiar de liderul român, “apropierea și integrarea în UE”  a Republicii Moldova.

În concluzie se poate spune că noua dimensiune a relațiilor moldo- române a demarat pe un trend pozitiv, încrezător pentru unii și îngrijorător pentru alții, dar necesar indiferent de asperități și situații politice.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 70

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: