Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

„Mă consider Prim-Servitor al Marii Loji din Austria”

Alex TODERICIU

 A.T.: De când sunteți Francmason? Cum a reacționat familia Dvs.atunci când a aflat că sunteți mason?
N.S.: Din 22.11.1980. Familia mea - soția mea, părinții și frații mei - nu au „aflat” despre aderența mea împotriva voinței mele, fiind dimpotrivă anunțați de mine despre solicitarea admiterii și primind explicații cu privire la esența Francmasoneriei. Astfel relațiile dintre noi nu au suferit. La momentul potrivit am vorbit și celor două fiice ale mele despre aprecierea mea pentru concepția francmasonică despre lume, și ambele sunt la fel de impresionate de acest lucru

Care este sensul și scopul Francmasoneriei?
N.S.: Perfecționarea omenirii prin intermediul educației, conștientizarea acestui fapt față de sine și de mediul său și aspirația la acest scop atât pentru sine cât și pentru omenire.
Vă considerați încă o organizație secretă?
N.S.: Consider că, la o privire de ansamblu, Francmasoneria este în toate țările democratice o asociație organizată, în fiecare caz, în conformitate cu legislația în vigoare și nu poate fi nicidecum clasificată ca societate secretă. Francmasoneria din Austria și-a exprimat clar conformitatea sa cu sistemul juridic din această țară.
Ce înseamnă azi, în secolul 21, ritualul francmasonic?
N.S.: În cazul Marii Loji din Austria (și bănuiesc că și în cazul altor țări) așa-numitul „ritual” al Francmasonilor este exprimarea unei simbolistici de diferite profunzimi și se află dincolo de înțelesul comun al unui ritual. „Ritualul“ Francmasonic nu are nimic în comun cu îngrijirea convențională a tradițiilor.
Cum devii Francmason? Poți fi acceptat și ca elev, student sau simplu muncitor sau țăran?
N.S.: Pentru a fi acceptat într-o organizație francmasonică (o lojă) trebuie mai întâi să candidezi ca solicitant. Nu poți pur și simplu să te înscrii ca membru. Vei fi acceptat ca membru doar în urma mai multor discuții din care să rezulte că știi ce înseamnă toleranța și ți-o asumi ca pe o mare valoare. Ca solicitantul trebuie să recunoști necondiționat Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite din 10 Decembrie 1948, și să te angajezi să depui eforturi în slujba adevărului, a binelui și a frumosului. Este puțin important ce profesie onorabilă efectuează solicitantul. Importante sunt valorile pe care el le consideră esențiale pentru sine și pentru dezvoltarea omenirii. O condiție de acceptare este vârsta minimă de 25 de ani.
Sunteți o adevărată „organizație fraternă", care nu primește femeile. De ce?
N.S.: Se pare că toate domeniile (presupuse) de origine ale Francmasoneriei au fost domenii masculine. Acest lucru se aplică și probabilei rădăcini principale a Masoneriei, anume Masoneria Lucrătoare a breslelor de pietrari care au avut perioada lor de glorie în Evul Mediu. Prin trecerea de la Masoneria Lucrătoare la Francmasonerie a venit în discuție și accesul femeilor la organizație. Prin trecerea de la Masoneria Lucrătoare la Francmasoneria intelectuală s-a pus în discuție și problema accesului femeilor la organizație. Marile Loje, sub auspiciile Marii Loje Unite din Anglia (o "prima inter pares"), au luat o hotărâre negativă în acest sens. În sprijinul acestei decizii au existat mai multe abordări diferite de raționament. Una dintre ele este tensiunea posibilă dintre sexe. În paralel cu Francmasoneria masculină s-a dezvoltat de asemenea o Francmasonerie feminină și una mixtă care, deși nu sunt recunoscute de Marile Loji Regulare, prestează după părerea mea o muncă deosebită și valoroasă, lucrând cu totul în spiritul ideilor Francmasoneriei masculine și a valorilor esențiale recunoscute de aceasta.
Ce obligații preia un Francmason față de frații săi, dar și față de societate?
N.S.: Față de frații săi, Francmasonul își asumă obligația de a-i trata cu mare și de la sine înțeles respect și de a-i sprijini, pentru că frații masoni lucrează cu toții la aceleași țeluri. Față de societate se obligă nerostit să se comporte în așa fel, încât deja din comportamentul său să se deducă faptul că este o persoană cu mari calități, care nu invidiază succesul celorlalți, care este dispusă să sprijine pe cei mai slabi și să fie uman atât cu cei apropiați lui cât și cu ceilalți. Familia, Frăția și statutul profesional sunt domeniile relevante ale probațiunii sale.
Masonii vorbesc de „perfecțiunea morală”, ca despre unul dintre obiectivele lor principale. Ce înseamnă asta în mod concret?
N.S.: Știm cu toții ce se înțelege prin etică. Francmasoneria implică atât etica cât și o imagine umană completată prin filantropie; știm cu toții, la o comparație între două tipuri de comportament, care dintre ele se apropie mai mult de pretenția de etică și de noțiunea comună de dragoste pentru om.
Care este situația aplicării concrete a idealurilor masonice în societatea de astăzi? S-a reușit vreodată să se traducă idealurile masonice în practica socialpolitică?
N.S.: Nu este vorba doar despre practica social-politică, ci despre un spectru mult mai larg. Inițial pretențiile masonice între frați s-au limitat la dezvoltarea drepturilor omului și a democrației constituționale. Atât Constituția Statelor Unite ale Americii precum și cea a Confederației Elvețiene sunt profund influențate de francmasoni. Numai după acest prim pas, francmasonii s-au dedicat și temelor sociale. Statul social austriac s-a dezvoltat pornind de la francmasonii Ferdinand Hanusch și Julius Tandler.
Este permis ca un membru al organizației masonice să vorbească deschis despre organizație și Frații Masoni? Dezbaterile publice pe teme masonice inițiate de dv. de curând la Viena au foarte mult succes. Cum își desfășoară Marea Lojă din Austria relațiile publice în ziua de azi?
N.S.: Fraților Masoni le este permis să vorbească despre Francmasonerie în aceeași măsură ca și oricăror altor cetățeni. De asemenea, oricine poate spune despre sine că este un mason, dar este interzis de a spune acest lucru despre alții fără consimțământul expres al acestora. Marea Lojă a Austriei se străduiește să ofere informații obiective, după cum rezultă și din cartea „Francmasonii”, publicată de predecesorul meu. Loja nu lansează însă campanii informaționale, deci nu se ocupă de o promovare activă. Dar, atunci când se confruntă cu tema Francmasoneriei și a esenței sale, Marea Lojă a Austriei se implică în mod evident în conversație.
Ce imagine are astăzi publicul austriac despre francmasoni ?
N.S.: Nu există rezultate ale unui sondaj recent. Dupa cum observ, Masoneria nu se bucură încă, după cum ar merita de fapt, de aprecierea societății. După părerea mea, în rândul persoanelor cu un spirit critic în general pozitiv a avut loc o schimbare de atitudine care se îndreaptă către o apreciere incipientă.
„Francmasonii dispun acum ca și înainte de influență politică, cu diferențe de la o țară la alta.”, a declarat cu ceva timp în urmă fostul Mare Maestru al Marii Loji a Austriei, Michael Kraus, pentru agenția austriacă de presă APA. Ne puteți explica această afirmație?
N.S.: Explicarea acestei afirmații este de competența celui care a făcut-o. Eu nu aș înțelege-o literal. Ceea ce cred eu este că acceptanța pentru influența valorilor francmasonice – cu excepții politice – crește.
 „În Austria nu sunt multe sarcini pentru masoni, Kraus vede problemele mai importante la nivel european, ca spre exemplu crearea unei identități europene”, scrie revista austriacă NEWS. Ce părere aveți astăzi, ca Mare Maestru al Marii Loji Austriece, asupra acestei chestiuni?
N.S.: Cred că ar trebui mai degrabă clarificat ce sarcini ar exista de fapt și în ce domenii anume. Nu se spune tocmai pe nedrept că Europa este, în sine, sau urmează să devină o comunitate de valori. Eu sunt de părere că Europa poate învăța multe de la modelul austriac de parteneriat social și de economie socială de piață (chiar dacă ambele își au adversarii lor). Nu încape discuție că Europa are o identitate unică în lume, bazată pe consensul comun din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dar problema care se pune este aprofundarea permanentă și aplicarea consecventă a conținutului acesteia.
Cum pot contribui Francmasonii sau Lojele Francmasonice la realizarea unei identități europene comune?
N.S.: Prin intervenirea cu convingere a membrilor ei în orice moment atât în slujba drepturilor și libertăților fundamentale convenite în Europa în aproape fiecare constituție, precum și în cea a Convenției Europene a Drepturilor Omului, și prin confruntarea permanentă cu problematica fundamentului iubirii umane universale și cu întrebarea dacă o astfel de suveranitate neînfrânată a capitalului, sau opusul său,
sub formă de dominație de clasă, sunt capabile de a satisface în mod legitim termenul de filantropie.
Cum este organizată Francmasoneria din punct de vedere administrativ? O țară a UE, o Mare Lojă? Ce este o Mare Lojă?
N.S.: O Mare Lojă este, în aprecierea noastră, o asociație ai cărei membri nu sunt persoane fizice, ci la rândul lor, asociații organizate în diferite loji. Asociațiile de loji însărcinează asociația Marii Loji cu serviciul în slujba Francmasoneriei în sine și cu supravegherea până la anumite limite a activității lojelor. În unele țări există mai multe Mari Loji, în cele mai multe însă doar una, acestea purtând însă între ele relații de apreciere reciprocă.
Cum apreciați cooperarea la nivel masonic între Marile Loji din Europa? Ce importanță îi revine în acest sens rolului de pionierat în Europa al Marii Loji Engleze, UGLoE?
N.S.: Punctul de plecare al Masoneriei - în întreaga lume, nu numai în Europa – este Francmasoneria engleză. Ei îi revine fără discuție statutul de „prima inter pares”. Dar și raportul cu UGLoE se bazează, de asemenea, pe principiul universal recunoscut că, în relațiile dintre Marile Loji, nu există raporturi de sub- sau supraordonare. Faptul că Marile Loji se orientează în materie de recunoaștere a altor Mari Loji în mod regulat după atitudinea „Lojei-Mamă” – chiar dacă echivalentă lor din punct de vedere legal – nu reprezintă un factor perturbator și poate fi explicat prin lunga tradiție și experiență a UGLoE.
Aveti un contact permanent cu Marea Lojă Națională din România, condusă de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici?
N.S.: Cele două Mari Loje din România și Austria relaționează reciproc prin recunoaștere și apreciere. Profităm de orice ocazie pentrun a dialoga, cea mai recentă fiind Ziua Marilor Loje de la Berlin din 30 octombrie a.c.
Ați fost vreodată în România, v-ați întâlnit cu frații români?
N.S.: Nu am fost până acum din păcate niciodată în România în legătură cu teme masonice, însă am întâlnit frați români în Republica Moldova și în alte țări.
De când sunteți Francmason? Cum a reacționat familia Dvs.atunci când a aflat că sunteți mason?
N.S.: Din 22.11.1980. Familia mea - soția mea, părinții și frații mei - nu au „aflat” despre aderența mea împotriva voinței mele, fiind dimpotrivă anunțați de mine despre solicitarea admiterii și primind explicații cu privire la esența Francmasoneriei. Astfel relațiile dintre noi nu au suferit. La momentul potrivit am vorbit și celor două fiice ale mele despre aprecierea mea pentru concepția francmasonică despre lume, și ambele sunt la fel de impresionate de acest lucru.
De ce ați devenit Francmason?
N.S.: Pentru că am intuit că pentru mine nu ar putea exista nici o altă asociație, care, în ciuda pretențiilor ei înalte la adresa membrilor ei de a se dezvolta în mod continuu, să-mi asigure totuși și spațiul liber necesar pentru a putea evolua: am primit deci invitația de a fi liber și neconstrâns de concepții străine asupra lumii.
Care este motivația Dvs. etică și frățească în funcția de Mare Maestru austriac? De ce ați devenit Mare Maestru?
N.S.: "Marele Maestru" este o funție și un titlu onorabil. Eu mă consider Prim-Servitor al Marii Loji din Austria, cu obligația de a contribui la menținerea condițiilor care susțin și chiar sporesc acest nivel înalt pentru care Marea Lojă din Austria este foarte respectată in toată Europa. Datorită faptului că predecesorul meu la această funcție a fost de părere că a venit timpul pentru a ieși din umbră, am hotărât să mă supun audierilor și, în fine, alegerilor.

Interviu acordat de catre Marele Maestru al Marii Loji a Austriei, Nikolaus Schwärzler interviu realizat in exclisivitate, in noiembrie 2009 la Viena de catre dr. Alex Todericiu
Publicat în : Interviu  de la numărul 69

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: