Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ambiția lui Chavez în America Latină

Alexandra ȘTEF

America Latină văzută de el comandante Chavez este ca o hartă de tactică militară. Câmpul de luptă se întinde până la frontul de nord, Statele Unite. Analizând harta continentului, își organizează aliații și marchează adversarii. Obiectivul major care îi ghidează toate acțiunile este schimbarea ordinii politico-economice a continentului printr-o mișcare regională de așa-numită suveranitate populară, care să conducă la instaurarea mult-trâmbițatului “socialism al secolului XXI”. Măsura ambiției sale este susținută de fluxul constant de petro-dolari, pe care îi cheltuie public în finanțarea prietenilor, în condiții mult mai avantajoase decât oricare organism bancar internațional. Deținând de facto toate puterile din republica pe care o conduce, are o mare libertate de mișcare în acțiunile regionale.  



Mobilizarea blocului anti-american
După ce și-a câștigat simpatia politică, Chavez a canalizat-o creând, în anul 2004, Alternativa Bolivariană pentru Americi (ALBA), o variantă concurentă de integrare regională și continentală Ariei de Liber Schimb a Americilor (ALCA), propusă de SUA. Prin această alternativă, Chavez urmărește diminuarea influenței SUA în America Latină, oferind, în locul atractivelor tratate de liber schimb din nord, o întoarcere spre înlăuntrul continentului, îndreptarea către o “dezvoltare endogenă”, alt concept-forte al mișcării sale către socialism.
În Bolivia are un aliat sigur, cu o imagine de guvern autohton, indigen, pe care știe să o folosească în retorica sa populistă. Președintele Evo Morales, reprezentant al majorității indigene, a urmat aceiași pași pe care i-a facut Chavez în Venezuela: adoptarea unei noi constituții, naționalizarea industriei hidrocarburilor, ruperea relațiilor cu FMI, diminuarea influenței SUA în economia țării, toate acestea sub sloganul de autonomie și suveranitate reală pentru bolivieni.
Rafael Correa, actualul președinte al Ecuadorului, beneficiarul unei importante și deschise susțineri din partea lui Chavez pentru a ajunge la putere, retribuie acum ajutorul prin consecvența în alianța mișcărilor politice ale președintelui venezuelean.
Nicaragua este un alt aliat ideologic în lupta anti-imperialistă asumată de Chavez. Dată fiind situația economică precară a țării, care o sensibilizează la orice ajutor extern, precum și datorită orientării de extremă stânga a lui Daniel Ortega, Nicaragua va rămâne o țară favorabilă inițiativelor regionale ale lui Chavez.

Nealiații
Columbia prezintă o provocare serioasă în planul lui Chavez de mișcare de integrare latino-americană anti-imperialistă. Cu Alvaro Uribe la putere, un pro- american promotor al neoliberalismului sălbatic, după o catalogare făcută de Chavez, Columbia se bucură de o situație politică și economică solidă, întărită și de susținerea crucială a SUA prin Planul Colombia (și, pe viitor, de intens urmărita confirmare a Tratatului de Liber Schimb de către Congresul american).
Faptul că Uribe permite prezența unor baze militare americane în Columbia este intens criticată de președintele Chavez și de aliații săi. Justificarea Columbiei reiese din compromisul asumat ferm al guvernului condus de Uribe de a lupta împotriva traficului de droguri și de a elimina forțele paramilitare. De peste 40 de ani, Columbia se confruntă cu dezechilibrul pe care îl provoacă existența grupărilor armate care supraviețuiesc din traficul de droguri, sechestrări și traficul de arme. S-a afirmat deseori de către Columbia că președintele Chavez îi susține, nu numai material, pe cei de la FARC. Venezuela infirmă aceste acuzații, dar este notoriu că Chavez a susținut public că existența celor de la FARC este justificată.
Chile, condusă de progresista Michelle Bachelet, menține o linie de politică regională și internațională coerentă cu interesele comerciale ale unei țări privilegiate de stabilitate democratică și prosperitate economică. Eforturile de atragere în mișcarea populistă a preșendintelui Chavez nu au găsit în Chile nici un punct de sprijin.
Peru, o țară cu dificultăți economice, susceptibilă discursului populist, a rezistat încă de pe vremea președintelui indigen Alejandro Toledo presiunilor de alianță cu Chavez. Sub noua guvernare de centru-dreapta a președintelui Alan Garcia, în a cărui agendă politică domină tema semnării unui tratat de liber schimb cu SUA, Peru a ieșit din sfera de influență a președintelui venezuelean.
Mexicul este mult prea apropiat de SUA pentru a fi influențat de politica socialistă expansivă a lui Chavez. În ciuda sprijinului candidatului socialist Manuel Obrador la președinție, a fost urmașul lui Vicente Fox, Felipe Calderon, cel care a asumat conducerea țării, menținând o linie de politică pro-americană.

Argentina și Brazilia, doi jucători mari
În actualul guvern socialist argentinian, continuat de soția Kirchner, Chavez are un aliat de talie mare, dar prudent în susținerea inițiativelor revoluționare ale președintelui venezuelean. Oferta foarte prietenoasă făcută de Chavez de cumpărare a datoriilor externe ale Argentinei pentru a o ușura definitiv de presiunea feroce a FMI (perceput ca un instrument de manipulare și dominare de către SUA) a fost întâmpinată cu brațele deschise de către fostul președinte Nestor Kirchner, pecetluindu-se o prietenie aparent foarte solidă. În urma acestei acțiuni, Venezuela s-a poziționat ca principalul agent financiar extern al Argentinei.
Cu toate acestea, Venezuela cere acum recalcularea valorii dobânzii unei datorii la un nivel mult mai ridicat decât cel original, stabilit prin acordurile de cooperare. Principiul “frate, frate, dar brânza este pe bani” e aplicat și de președintele Chavez, la momentul oportun.
În abordarea relației cu Chavez, Brazilia a dat dovadă de multă diplomație. Colosul Americii Latine, condus sub un echilibrat regim de centru-stânga de către Luiz Inacio “Lula” Da Silva, a reușit să iasă de sub influența FMI încă din 2005, menținând totuși bune relații cu SUA, dar și cu președintele Chavez. Brazilia, pivotul economiei Americii de Sud, nu este la fel de strâmtorată financiar ca Argentina. Acorduri energetice comune pentru zonele de graniță dintre cele două țări au consfințit înțelegerile.
Chavez a fost deseori eclipsat de Lula pe scena internațională, în ciuda marilor eforturi de imagine ale lui Chavez. Faptul că președintele Lula a obținut organizarea Jocurilor Olimpice din 2016 reprezintă un salt uriaș în recunoașterea taliei Braziliei, umbrindu-l în continuare pe Chavez și diminuându-i postura de lider latino-american.
Jocul strategic la care Chavez nu pare să renunțe polarizează un continent care caută un echilibru propriu. Ideea că integrarea latino-americană este evoluția cea mai dezirabilă nu este contestată de nici un lider de pe continent, dar versiunea expansivă și revoluționară înaintată de Chavez este treptat marginalizată și respinsă prin acțiuni diplomatice măsurate, îndreptate către o stabilizare democratică în legătură cu premisele de dezvoltare regională.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 68

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: