Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

O țară în faliment?

Cristian BANU

După un an de criză, România ajuns în faliment. Cum altfel poate fi interpretat anunțul președintelui și premierului în exercițiu că în decembrie nu se vor mai putea plăti salariile și pensiile dacă nu primim banii de la FMI și Comisia Europeană. Dacă nu cumva asistăm la o simplă – și în același timp cinică – strategie de campanie, înseamnă că situația este mult mai gravă decât se recunoaște oficial.

Declarațiile președintelui și ale premierului, repetate de mai multe ori astfel încât să fie clar că nu e vorba de o greșeală sunt oarecum surprinzătoare și par a nu se susține. Până acum nu s-a semnalat vreo cădere brutală a încasărilor la bugetul de stat, nici nu a avut loc o prăbușire a cursului. Cifrele anunțate oficial anunță scăderi între 6-7% ale încasărilor la bugetul de stat, în vreme ce cheltuielile au crescut cu cca opt procente. Dacă cifrele sunt reale, bugetul de stat poate suporta așa ceva, mai ales că nu s-au anunțat investiții majore. Ținând cont de modul energic în care se împrumută ministerul de Finanțe, foamea de bani a bugetului de stat este foarte, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care cheltuie guvernul Boc banii.

„Guvernul și BNR nu își propun să scoată România din criza economică”
Este declarația francă a lui Traian Băsescu. Într-adevăr, decizia BNR de a limita creditarea în octombrie 2008 a aruncat România în recesiune cu cel puțin trei luni mai devreme, iar păstrarea dobânzilor la un nivel ridicat menține în continuare creditul scump, atât în lei, cât și în valută. Practic, BNR se comportă ca și când economia românească este pândită de pericolul supraîncălzirii, nu ca și când ne aflăm de trei trimestre în recesiune.
Pe lângă asta, BNR permite băncilor o opacitate semnalată și într-un raport al Băncii Mondiale: „Băncile din România trebuie să dea dovadă de mai multă transparență în relația cu clienții, prea puțin informați despre drepturile lor”, avertizează reprezentanții Băncii Mondiale, în raportul cu privire la protecția și educația consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare.
Dar nu doar companiile suferă din cauza BNR. Persoanele fizice care s-au supraîndatorat prin accesarea de credite, relaxate în anii trecuți, nu beneficiază de protecție în cazul în care intră în imposibilitate de plată. "Statisticile arată că aproximativ 20% din creditele băncilor sunt neperformante, iar o lege privind declanșarea falimentului persoanelor fizice este imperios necesară, atunci când avem de-a face cu credite neperformante", a declarat, în cadrul unui seminar pe tema insolvenței, Gheorge Piperea, managing partner la Piperea și Asociații.
Acesta a explicat că, deși bancherii nu sunt de acord, aceștia ar trebui să știe că, dacă rata de îndatorare, precum și rata șomajului au crescut până la nivelul actual, trebuie neapărat să scape de creditele neperformante și cu cât au mai multe credite, cu atât or să aibă mai puțin cash.
Pentru bănci, Legea insolvenței comercianților ar însemna neobligativitatea constituirii de provizioane. " O simplă executare silită poate dura până la patru ani. Debitorul nu poate fi ușor de dat afară și, evident, va face tot ce-i stă în putință pe cale legală pentru a tergiversa executarea. Asta, mai ales, având în vedere că actualul Cod de procedură civilă permite tergiversarea executării", a subliniat Piperea.
Acesta a menționat că România și Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvența persoanelor fizice.
"Un credit neperformant presupune pentru bancă constituirea unui provizion de 100% pentru respectiva sumă împrumutată, astfel ca o lege a falimentului pentru particulari ar elibera bancile de constituirea unui provizion și, deci, folosirea banilor", a ținut să sublinieze Piperea.
Deocamdată, BNR a permis băncilor să-și ascundă gunoiul sub preș, externalizând creditele sau predându-le unor IFN pentru a-și curăța bilanțurile. Astfel, România este singura țară în care băncile înregistrează în continuare profituri semnificative. La asta contribuie din plin și guvernul Boc. „Ca de fiecare dată, băncile primesc un tratament preferențial, fie că este criză sau nu, pentru că ele fac un dar economiei dacă dau credite. Instituțiile financiare de la noi fac profit din prostia statului român care a fost principalul lor client. În loc să facă restructurări atunci când trebuia, statul a menținut cheltuielile ridicate”, a declarat Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România în Evenimentul Zilei.
 Potrivit acestuia, statul are foarte multe facturi neonorate către mulți agenți economici. „Guvernul României este un restanțier cronic. Băncile nu au făcut, în această perioadă, decât să încurajeze prostia guvernamentală. Statul trebuia să meargă afară pentru a lua împrumuturi. Tot decontul crizei se vede în profitul băncilor de aici și al celor care ne-au creditat din afară”, crede el.
Spre deosebire de alte guverne, guvernul Boc nu a luat nici o măsură pentru a contracara efectele crizei economice. Din contră a luat decizia de a crește taxele – CASS-urile, impozitul forfetar, iar acum pregătește creșterea TVA – ceea ce a dus la închiderea a peste 130.000 de firme. Deși avem un minister al IMM-urilor, ridicat de la rangul de simplă agenție guvernamentală, acesta nu s-a remarcat cu nimic. Nu există politici de dezvoltare a IMM-urilor, nu există lobby la adresa BNR pentru ieftinirea finanțărilor. În nouă luni, datoria publică a explodat la niveluri record.
După ce au tăiat sursele externe de bani ale României, FMI, CE, BM sau euroobligațiuni, cu scandalurile lor electorale, politicienii pun acum în pericol și cursul. În cazul în care BNR va fi forțată să dea drumul la bani în piață, pentru ca băncile să-i poată da mai departe Finanțelor, cursul va fi foarte greu de apărat, informează cotidianul Gândul.
Anul trecut, pe fondul crizei economice dar și al alegerilor generale, banca centrală a lăsat leul să se deprecieze pentru a alimenta cu bani Finanțele, prin intermediul băncilor comerciale, după cum a recunoscut în primăvară Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, într-un interviu acordat Gândul. Cursul a crescut atunci de la circa 3,8 lei/euro până la peste 4,1 în doar câteva luni.
Cu tranșa FMI pusă sub semnul întrebării, la fel ca și miliardul de la Comisia Europeană, dar și cu amânarea euroobligațiunilor, Finanțele sunt în situația de a scoate bani din piatră seacă. BNR ar putea ajuta Finanțele prin injectarea de lichiditate în piața monetară, pentru ca băncile să aibă lei cu care să cumpere titlurile de stat ale ministerului de resort. Există însă riscul ca această lichiditate să se întoarcă împotriva leului, metoda BNR de a ține cursul fiind tocmai de a lăsa băncile fără lei.

Fondurile europene, punctul slab în 2009
Guvernul Boc este restanțier și la absorbția fondurilor europene. Chiar daca au înregistrat un avans de peste 53%, pana la 1,254 miliarde euro, fondurile europene atrase (preaderare și post-aderare) sunt încă la un nivel destul de modest în raport cu proiectele inițiate și sumele disponibile. O absorbție slabă va afecta programul de investiții ale statului și, implicit, creșterea economica din acest an. Specialiștii reclamă imobilismul autorităților de management și spun că, în locul unor finanțări de proiecte cu fonduri nerambursabile, dar strict controlate, sunt preferate finanțările de la buget, fără o supraveghere atentă.
Pe de alta parte, chiar daca a beneficiat de intrări de 1,25 miliarde euro din fonduri europene, România a contribuit cu 812 milioane euro la bugetul Comisiei Europene în primele șase luni, astfel ca beneficiul net a fost de 442 milioane euro. Situația este ușor îmbunătățită față de primul semestru din 2008, când beneficiul net a fost de doar 80 milioane euro. Asta se datorează în special sectorului privat, care a atras peste 90% din finanțări, în vreme ce autoritățile locale s-au implicat foarte puțin.
Pentru a compensa diminuarea încasărilor bugetare, autoritățile sperau ca 2009 sa fie anul absorbției fondurilor europene. Doar în 2009, Romania are la dispoziție fonduri structurale (nerambursabile) de 3,3 miliarde euro, din care in prima jumătate a anului nu a atras decât 0,9 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. De asemenea, la sfârșitul acestui an se termina și accesul la fondurile preaderare (PHARE, SAPARD si ISPA), din care Romania a atras pana acum 2,3 miliarde euro.
Pentru a doua jumătate a acestui an, Finanțele estimează că România va mai absorbi 1,7 miliarde euro, astfel încât totalul fondurilor atrase in 2009 să ajungă la aproape 3 miliarde euro, în vreme ce contribuțiile la bugetul Comisiei Europene sa fie de 1,6 miliarde euro.
"Chiar și cei de la FMI prognozează ca Romania nu va atrage decât 5 miliarde euro din fondurile structurale pana în 2013. În plus, Comisia Europeana a notificat in mod expres Ministerul Transporturilor că nu a luat masuri organizatorice pentru atragerea fondurilor pentru infrastructură. Avem alocate 4,5 miliarde euro pentru infrastructura și nu s-a făcut nimic. Nu există interes pentru a atrage bani europeni, pentru ca acolo sunt reguli stricte, în schimb, ne chinuim de ani de zile să facem infrastructura cu bani de la buget, unde nu contează cat costa kilometrul. O întreagă Europa și-a făcut infrastructura cu fonduri europene, numai noi nu", a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Noul guvern va avea datoria de a se concentra mai mult pe absorbția acestor fonduri, deoarece situația în care se află România nu permite risipirea de resurse.

Perspectivele acordului cu FMI
"Prin comparație, când guvernul s-a prăbușit în Letonia în februarie 2009, FMI a întârziat plata tranșei de bani din martie până în august. Fondurile au fost virate după ce au fost aprobate măsuri de austeritate suplimentare în bugetul pentru 2010. Deci chiar și atunci FMI a pus un accent puternic pe planurile bugetare pentru 2010. În același timp, FMI ar putea adopta din nou o abordare mai blândă față de România", se arată într-un raport al analiștilor ING Bank România.
Aceștia menționează că România nu a aprobat un buget pentru 2010, iar această situație va continua până la formarea unui nou guvern.
Economiștii băncii consideră că posibilitatea majorării deficitului bugetar se menține și "hazardul moral" al politicienilor români ar putea crește ca rezultat al îngăduinței FMI. Potrivit teoriei economice, hazardul moral este situația în care o persoană sau o instituție își asumă riscuri mai mari decât în mod normal întrucât o parte din acestea sunt transferate altei părți, în baza unui contract.
Totodată, analiștii ING Bank cred că venirea misiunii FMI la București pentru a doua revizuire a acordului stand-by este o încercare a instituției financiare internaționale de a calma piețele, în condițiile în care temerile privind întârzierea tranșei ar conduce la majorarea primei de risc pentru România și la intensificarea presiunilor de depreciere asupra leului.
"Decizia FMI de a începe a doua revizuire a acordului ar trebui să calmeze piețele locale pe termen scurt", concluzionează analiștii ING Bank România.

2010
Momentan, suntem lăsați să ne jucăm de-a alegerile prezidențiale, după care va urma "nota de plată". Tot ce nu a făcut guvernul Boc în nouă luni, va trebui să facă următorul guvern în maxim două la presiunea organismelor internaționale. Vom avea cam ce s-a întâmplat în anii 97-98, mai puțin devalorizarea bruscă a monedei naționale. Deci, 2010 va însemna:
- concedieri masive în zona bugetară, fiindcă statul pur și simplu nu va mai avea bani pentru a ține 1,4 milioane angajați;
- cheltuieli reduse de la bugetul de stat;
- o reducere în continuare a consumului;
- o ajustare a sectorului privat la noile condiții de piață (adică alte restructurări și concedieri).
Asta înseamnă, în principal, că sunt toate șansele ca T1 să fie punctul cel mai de jos. Este însă nesigur că din T2 va începe creșterea. Ca motoare principale de creștere a unei economii avem:
1) investițiile străine (aici intră și remiterile muncitorilor din străinătate);
2) investițiile de stat;
3) exporturile.
Punctul unu a rezistat destul de bine, chiar neașteptat, fiind pentru prima dată când avem excedent de cont curent. Investițiile străine se vor ridica la cca 5 miliarde de euro anul acesta, aproape jumătate din cele din 2008, anul de vârf. Ținând cont că 2009 este anul de vârf al crizei pentru economiile occidentale, se poate spera ca această cifră să rămână la fel sau chiar să crească ușor în 2010. Pe de alta parte, Raluca Anghel, reprezentanta Agenției Române de Investiții Străine susține că, în septembrie, oferea asistență pentru 22 de proiecte mari de investiții care au "intrat" deja în Romania. Acestea ar însuma peste 1 miliard de euro și vor crea 6.230 locuri de munca. Agenția mai are în diferite faze de implementare alte 55 de proiecte ale investitorilor străini, care intenționează să intre pe piață, și care ar însuma 8,7 miliarde de euro, a mai declarat Raluca Anghel. Aceasta a mai spus ca nici unul dintre investitorii pe care îi consiliază ARIS nu s-a retras, până acum, din Romania.
În ceea ce privește banii de la căpșunari, aceștia au fost în valoare de 2,11 miliarde pe primul semestru, față de 3,19 miliarde în 2008. Împreună, cele două surse vor aduce venituri de 9 miliarde de euro. Banca Mondiala estima într-un studiu recent că totalul sumelor trimise de "stranieri" se va diminua cu 10% in acest an, față de nivelul de 6,6 miliarde euro de anul trecut. Totuși, statisticile BNR indică la jumătatea anului o scădere cu 33% și numai o revenire a economiilor occidentale ar putea tempera scăderea.
Punctul doi este cel mai nebulos dintre toate. Chiar nu pot să-mi dau seama ce a făcut guvernul Boc cu banii de am ajuns în situația de a nu plăti salarii și pensii. Oricât de mult ar fi scăzut încasările la buget, oricât de mult ar fi crescut obligațiile, bugetul de stat ar trebui să asigure fără probleme măcar salariile și pensiile, mai ales că în cele 9 luni scurse nu au existat investiții majore. Deci, fie asistăm la o prăbușire a încasărilor la buget (deși până acum scăderea anunțată era în jur de 6-7%, cifră consistentă cu scăderea economică), fie este pur și simplu o tactică de campanie. Judecând după frenezia cu care se construiește (în București se fac anvelopări de blocuri, se construiesc parcări, plus lucrările mari, în alte orașe se lucrează la greu - mai ales în cele cu primari PD), bani ar fi.
Punctul trei iar este OK, semnalele de la exportatori fiind pozitive. În Franța și Germania cresc comenzile către industrie, ceea ce se va reflecta și în activitatea filialelor românești.
Din cele mai sus putem afirma că există șanse ca în 2010 economia românească să intre în teritoriu pozitiv, ajutată fiind și de diminuarea efectului de bază (datele nu se vor mai raporta la 2008, an record pentru economia românească, ci la 2009, un an de scădere masivă). În mod sigur vom avea cel puțin un trimestru de creștere în 2010, dacă nu chiar două. Rămâne însă de văzut dacă ele vor fi suficiente pentru a duce economia în zona „verde”, sau vom rămâne pe „roșu”. Părerea mea este că și 2010 va fi pe minus, undeva între 1 și 2%, deși este evident că este prematur pentru astfel de predicții.

Publicat în : Economie  de la numărul 68

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: