Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Eternul Isărescu

Mihnea GRAUR

Mugur IsărescuPrin realegea sa în funcția de guvernator al Băncii Naționale pentru un nou mandat de 5 ani, Mugur Isărescu își prelungește propriul record din World Record Academy ca fiind cel mai longeviv conducător al unei bănci centrale. Este o victorie firească, așteptată, dar care obligă mult. Viitorul nu așteaptă: obiectivul noului Consiliu de Administrație al BNR este adoptarea euro în 2014-2015, acesta putând fi, după cum spunea Mugur Isărescu, “catalizatorul necesar pentru coerența politicilor macroeconomice”.

Lipsa de coeziune a forțelor în jurul obiectivelor naționale a fost principala cauză a evoluției României în ultimele două decenii, alături bineînțeles de lipsa unei strategii coerente la nivel de țară. Spre deosebire de celelalte instituții ale statului, BNR a avut strategii clare, pe care le-a dus la îndeplinire cel puțin în măsura atribuțiilor pe care i le conferă legea. Mai mult, guvernatorul Isărescu a știut să adune toate forțele pentru a ajuta România să treacă “hopuri” mai mari – vezi criza din 1998-2000 sau mai mici – vezi trimiterea lui Gherghina la Finanțe când echipa lui Pogea nu avea nici un specialist în buget.
Putem spune fără a exagera că a îndeplinit “de facto” meniri de președinte când “de jure” Emil Constantinescu și Traian Băsescu s-au dovedit depășiți de realitățile economice.
Tocmai de aici și declarația guvernatorului BNR în fața Parlamentului cu privire la coerența politicilor macroeconomice.
Indiferent ce partid sau coaliție va guverna România, obiectivul adoptării euro trebuie să primeze. Pare ireal să soliciți coerență când România din toamna lui 2009 se află într-un haos ce rivalizează cu cel din toamna lui 1991, dar altă soluție nu este pentru a trece criza, leul să intre în sistemul ERM2 (Exchange Rate Mechanism – sistemul european al cursului de schimb) și apoi trecerea efectivă la moneda unică europeană.

Lupta BNR cu criza
Banca Națională se luptă cu actuala criză economică de un an de zile precum Don Quijote cu morile de vânt. Instabilitatea politicilor Ministerului de Finanțe manifestată în ultimii ani – mă refer concret la mandatele lui Varujan Vosganian și Gheorghe Pogea – nu a permis o colaborare adecvată între cele două instituții. Pe de altă parte, BNR plătește tribut și reacților târzii pe care le-a avut în raport de ecuația inflație-dobândă-condiții de creditare-consum. Mulți analiști au repetat până la autoconvingere că un comportament conservator al guvernatorului Isărescu este firesc.
Sigur, este de neimaginat un guvernator care atrage țara în operațiuni riscante, efectul ar fi similar cu cel produs de președintele Băsescu în planul relațiilor diplomatice, dar excesul de conservatorism a dovedit valențe negative prin amânările exagerate. Astfel, frânarea creditului s-a produs la momentul septembrie 2008, adică exact când criza începea să-și facă loc în România, fiind ajutată temeinic de clasa politică românească aflată într-o continuă campanie electorală.
În septembrie 2008 Mugur Isărescu cerea prudență bancherilor, în septembrie 2009 îi acuză că au suprareacționat la criză, manifestând o prudență excesivă față de clienți. Conjunctura financiară a suferit numeroase schimbări atât în plan intern, cât și în plan extern, dar o constantă se regăsește în ambele variante: norme de creditare ale BNR neadaptate la nevoile reale ale pieței bancare, atât pentru persoanele fizice, cât mai ales pentru agenții economici.
Să sperăm că noul mandat va rezolva problema. Rezolvarea ecuației inflație-dobândă-condiții de creditare-consum nu aduce implicit revenirea României pe drumul cel bun. Se vehiculează tot mai des ideea majorării taxelor, în special a taxei pe valoarea adăugată, datorită situației precare în care se află bugetul statului. În 2010 situația se va agrava însă cu atât mai mult, efectul creșterii fiscalității fiind mai degrabă opus. În acest context, rolul lui Mugur Isărescu – numit deseori “primul ministru ascuns al României” – devine primordial, fiind de așteptat din partea sa o certificare a indicatorilor din bugetul pentru anul viitor așa cum a făcut-o și în noiembrie 2007 mergând în Parlament pentru a susține bugetul pe 2008 elaborat de ministrul Vosganian.
Din nefericire, condițilie politice actuale (mijlocul lunii octombrie) nu ne creează un orizont de așteptare prea scurt datorită vieții politice așezate, deci încă o oportunitate pentru guvernatorul BNR de a manageriza criza fără a fi prim-ministru, poziție pe care a declarat că nu o vizează.

Drumul spre euro
În contextul focalizării atenției asupra crizei economice, mediul economic pare că “a uitat” de adoptarea euro. Însă fenomenele economice au legături indestructibile pe termen lung. Trecerea la euro trebuie precedată de aderarea la ERM2, probabil în 2011-2012, iar de la acel moment până la adoptarea efectivă cursul de schimb trebuie să varieze cu maxim +/- 15%. Concret, dacă ne raportăm la cursul actual de 4,2 lei/euro, intervalul maxim de variație trebuie să se situeze aproximativ între 3,6 și 4,8. Într-un cuvânt – stabilitate.
Tocmai de aceea trebuie înainte de orice rezolvate problemele macroeconomice, iar mecanismele reglate astfel încât cursul să nu mai aibă “excese de emotivitate”, ci să funcționeze firesc și să reziste la influențe de moment. Să nu uităm, criza a condus la accelerarea producerii unor procese mai devreme decât ne așteptam precum reducerea finanțărilor externe și scăderea cererii externe de produse românești. Mai devreme sau mai târziu, oricum s-ar fi întâmplat.
Faptul că România nu este capabilă să atragă finanțările Uniunii Europene a deteriorat mai pregnant situația economică decât ar fi fost de așteptat, diferența dintre “hard landing” și “soft landing” cum îi place guvernatorului să spună. Economia națională acuză în ultimul an aceast “hard landing” neașteptat. Mediul privat a reacționat rapid ajustând cheltuielile cu personalul sau chiar reducerea acestuia, oprind capacități de producție, înghețând investițiile și tot ce s-a putut pentru a evita căderea. Unde nu s-a putut s-a ajuns la achiziții sau la faliment. Statul ar fi trebuit să reacționeze nu doar cu mult-discutatele restructurări, ci încurajând investițiile încă de anul trecut, iar anul acesta trebuia să fie principalul investitor, transformând pericolul lipsei de finanțare într-o oportunitate de a anula handicapul celei mai slabe infrastructuri din UE.
Astăzi speranțele de ieșire din recesiune a economiilor occidentale dau multora speranțe de revenire a fondurilor în România. Este o așteptare falsă, investițiile vor veni doar acolo unde mediul oferă oportunități și încredere. Slaba dezvoltare a sectorului industrial și nivelul avantajos al raportului dintre salariu și munca prestată sunt atrăgătoare și vor mai fi câțiva ani. Păstrarea trendului de scădere a datoriilor pe termen scurt va conduce la un raport mai bun între rezerva valutară și datoria pe termen scurt, ceea ce va da încredere investitorilor. Este de datoria guvernului actual și a celor viitoare să își înțeleagă propriul rol în duetul cu Banca Națională, care, la rândul ei, nu trebuie să confunde indicatorii valorici din statistici cu cei din realitate.
Îndeplinirea criteriilor de la Maastricht necesare aderării la ERM2 presupune mult mai mult decât atingerea unor indicatori (rata inflației, rata dobânzii pe termen lung, curs de schimb, deficitul bugetar etc.) direct dependenți de media celor mai performanți trei membri UE, mai exact presupune și asigurarea sustenabilității indicatorilor. În caz contrar, România va repeta greșelile Lituaniei căreia i s-a refuzat intrarea în zona euro în 2007 pentru că rata inflației a depășit plafonul admis. Perioada minimă de participare la ERM2 este de doi ani.

2014 – încotro?
Guvernatorul Mugur Isărescu va face tot ceea ce ține de Banca Națională și de el personal pentru adoptarea euro. Este o ambiție firească pentru cel care a preluat BNR aproape fără rezerve, a demarat în 1999 negocierile de aderare la UE, a liberalizat contul de capital, denominarea a fost un succes, iar lista reușitelor nu se încheie aici. Momentele controversate (de exemplu Bancorex) sau de erori de calcul (de exemplu dolarizarea economiei naționale la începutul guvernării CDR) sunt întâmplări inevitabile într-o carieră atât de lungă în fruntea băncii centrale, dar cu toate acestea numele său s-a menținut în topul încrederii tocmai datorită echilibrului dovedit. Adoptarea euro în 2014-2015 îl va lăsa fără provocări la BNR pe omul Mugur Isărescu. Ce va fi mai tentant: o poziție în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene sau cea de președinte al României? Probabil a doua variantă, prea a amânat mult!

Publicat în : Economie  de la numărul 68

Comentarii

Comentariul nr.1 - TYTU AMARITU a spus în 17.12.2009 14:48:00:
DA , aveti dreptate .MUGUR ISARESCU a fost omul care in momente grele a facut ce a ce trebuie.Dar eu spun ca ajunge.Trebuie si la banca Nationala un aer prospat.Nu exista oameni de neinlocuit.Si in domeniu bancar lucrurile au evuluat.Iar la BNR au ramas congelate intr-un proiect invechit si nu de putine ori depasit.Se pare ca iesire noastra djn criza va intirzia si din cauza masurilor conservatoare pe care BNR le-a luat si continua sa le ia.

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: