Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Reprofesionalizarea României

Cristian BANU

Călin Georgescu este expert în dezvoltare durabilă şi doctor în pedologie. Conduce Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, organizaţie care a realizat Strategia de Dezvoltare Durabilă a României şi implementează Agenda Locala Locală 21 în România. În acelaşi timp însă, Dl Călin Georgescu se află în fruntea unui proiect ambiţios care militează pentru Reprofesionalizarea reprofesionalizarea Romaniei României într-o epocă în care capitalul uman al ţării este în regres, iar dezvoltarea durabilă a societăţii depinde în mod necesar de investiţia în oameni. Derulat de Institutul de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, proiectul reprofesionalizării României se anunţă a fi începutul unui proces de reînnoire la nivel naţional. 


“Investiţia în capitalul uman este cheia dezvoltării”

Care este în prezent starea resur­selor umane din România?
În ultimii 20 de ani, România a pierdut 10% din populaţie, datorită în special reducerii natalităţii, la care se adaugă un procent poate şi mai mare al migraţiei externe; menţinerea actua­lelor trenduri demografice negative până la sfârşitul secolului poate şterge, practic, România de pe hartă. Peste 50% dintre elevii de 15 ani se situează sub pragul alfabetizării ştiintifice; baza de recrutare a viitorilor dascăli şi cercetători se îngustează astfel într-un mod ameninţător. Numărul contri­bu­ţiilor din partea autorilor români în public­aţiile din fluxul principal al ştiintei, precum şi al brevetelor supuse spre omologare este de 10 până la 50 de ori mai mic decât în alte state din aceeaşi categorie.
Acest peisaj sumbru al României contrastează puternic cu cerinţele civilizaţiei secolului al XXI-lea care se va baza tot mai mult pe cunoaştere şi inovare permanentă. Calitatea facto­ru­lui uman devine, în aceste condiţii, hotărâtoare. În lumea spre care, inexo­rabil, ne îndreptăm totul se leagă. Rele­vanţa cunoştinţelor dobândite în şcoală este imediat verificată pe piaţa muncii sau în performanţele studen­ţi­lor universitari. Şi invers, calitatea absolvenţilor din universităţi se verifică prin performanţa lor în calitate de ca­dre didactice în învăţămantul învăţă­mân­tul general sau în cerceta­re/ino­vare. Bucla se închide prin necesitatea amplificării şi diversificării formelor de învăţare, recalificare şi perfecţionare pe tot parcursul vietii. La noi, întregul proces se desfăşoară pe fondul unor tendinţe demografice îngrijorătoare care pot pune în pericol întregul eşafo­daj economico-social. Trebuie să acţio­năm rapid pentru compensarea deficitului demografic prin îmbună­tăţirea calitativă a capitalului uman.

Ca o reacţie la aceste tendinţe, aţi lansat “Reprofesionalizarea Româ­niei”?
Mişcarea a fost construită iniţial pe cele două rapoarte din 2008 şi 2009 ale Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare. “Şansa Româ­niei: oamenii. Reprofesionali­zarea Ro­mâniei II”, cel mai recent raport lansat în martie anul acesta fiind un adevarat adevărat semnal de alarmă.
Demersul nostru este o chemare la o amplă dezbatere asupra rolului şi funcţiunilor sociale ale profesioniştilor din toate domeniile, inclusiv în cel politic şi administrativ, la orizontul următoarelor două decenii. Acţiunile acestei miscări mişcări vor avea întot­deauna ca scop asamblarea contri­buţi­ilor constructive din partea special­iş­tilor şi publicului larg, tineri şi vârstnici, într-un nou cadru conceptual care să ofere coerenţă şi continuitate politicilor şi programelor în domeniul dezvoltării capitalului uman în Ro­mâ­nia.

Aţi pus accentul pe oameni într-un moment în care toată lumea vorbeşte de investiţii în infrastructură, agricultură sau industrie.
Formarea profesioniştilor adevăraţi în cele mai diverse domenii, fie că vorbim despre construcţii, industrie, agricultură sau servicii, este esenţială pentru dezvoltarea societăţii. Intrarea în era cunoaşterii se identifică acum cu sporirea cantitativă şi calitativa calita­tivă a elitelor intelectuale şi a rolului lor social ca factor propulsor al progre­su­lui. “Şansa României: oamenii. Re­profe­sionalizerea României II” atrage atenţia insistent asupra faptului că investiţia în capitalul uman este singura care poate asigura dezvoltarea durabilă.
Dar societatea românească nu s-a angajat încă într-o dezbatere de fond pe această temă. Care este cheia succesului? Cum s-a ajuns în alte părţi la prosperitate? Cum faci ca o economie să devină suficient de dinamică pentru a satisface într-o măsură crescândă nevoile şi aspiraţiile oamenilor fără a distruge cadrul natural şi fără a depaţi depăşi pragul de acceptabilitate socială? Sunt întrebări la care nu avem încă răspuns şi la care ne trebuie urgent soluţii. Pentru lipsa noastră de preocupare faţă de sfidările inevitabile ale viitorului ne vor judeca tinerii de azi, peste o vreme.

“Profesionistul slujeşte în primul rând propria ţară”

Mişcarea are scopul să conştien­tizeze şi să susţină corectarea acestor erori de strategie?
Da, pentru că noi credem cu tărie că există în această ţară competenţe remarcabile în mai toate domeniile, profesionişti autentici care sunt capa­bili şi dispuşi să-şi pună talentul şi creativitatea în slujba rezolvării pro­blemelor dificile şi complexe cu care ne confruntăm în prezent. Credem că, mai ales în condiţiile crizei actuale, nu ne mai putem permite luxul de a tolera diletantismul, mediocritatea şi impos­tura, de a ignora faptul ca deciziile cru­ciale exprimate în politici publice trebuie să se întemeieze pe raţio­na­litate ştiintificăştiinţifică, rigoare în judecată şi probitate morală – într-un cuvânt pe profesionalism. Criza prin care trecem nu este doar financiară sau economică, ci şi intelectuală şi morală, iar remediile pe care le căutăm trebuie să corespundă nu doar nece­sităţilor de moment, ci şi imperativelor dezvoltării în continuare a ţării în context european.

Care sunt principalele atribute ale profesionistului?
Caracteristica definitorie a profe­sio­nistului dintotdeauna şi de pre­tutindeni este disponibilitatea de a sluji, în primul rând, propria ţară. Accep­tarea conştientă şi voluntară a unui ţel superior, dincolo de interesele personale sau de grup, a animat spiritele luminate ale poporului român în toate momentele de răscruce ale zbuciumatei sale istorii. Ne aflăm acum din nou într-un moment de răscruce. Este o chemare pe care ne-o asumăm cu răspundere şi seninătate.
Marile personalităţi ale şcolii şi ştiinţei româneşti au combinat dintot­deauna două însuşiri funda­mentale: excelenţa profesională şi ţinuta morală exemplară. Tinerii, dascălii şi savanţii de mâine, au nevoie de modele de urmat. Adevăratul profesionalism se bazează pe repere morale ferme. Asemenea modele există şi în România de azi, trebuie doar înfăţişate cu discernământ şi responsabilitate.

“Incompetenţa şi corupţia merg mână în mână”

Există o legătură între corupţie şi lipsa reperelor, a valorilor?
Până şi fenomenele de corupţie şi alte forme de infractionalitate, perce­pute ca alarmante în opinia publică, îşi află rădăcinile în carenţe de sistem, în incapacitatea de a cultiva valori şi repere morale ferme şi de a impune domnia legii – unică pentru toţi. În măsura în care obedienţa este mai bine răsplătită social decât profe­sio­nalismul real, începem să avem o problemă. Incompetenţa şi corupţia merg mână în mână. Această cârdăşie trebuie spartă.
Nu ne mai putem permite să impro­vizăm separat soluţii de expedienţă politică în fiecare dintre domeniile de activitate economică şi socială. Avem nevoie de o viziune unitară, concepută interdisciplinar şi multi-sectorial pe spa­ţiul unei întregi generaţii. Avem nevoie mai mult decât oricând de îndrăzneală creatoare.
Care este mesajul pe care îl trans­miteţi factorilor de decizie?
Dezbaterea politică cea mai frec­ventă în societatea românească este cea legată de putere. Problema este că, atunci când deţii puterea şi nu ştii ce să faci cu ea sau nu ai cu cine să faci ceea ce ţi-ai propus, se intră în impas. Ieşirea din această dilema dilemă nu poate fi dată realizată decât prin cultivarea profesionalismului autentic.
Reprofesionalizarea României îşi propune să fie o mişcare de sprijin pentru elitele reale. Este o mişcare constructivă care nu lezează în nici un fel structurile politice constituite. Nu este vorba de un proiect politic, ci de acreditarea valorii sociale a lucrului bine făcut. Indiferent de simpatii sau chiar de afilieri politice, elitele naţio­nale nu pot fi proprietatea exclusivă a unui partid sau a unei anume formule de guvernare. Ele reprezintă partea cea mai importantă a avuţiei naţionale, garanţia devenirii noastre ca popor şi ca ţară.




Interviu realizat de Cristian BANU

Publicat în : Interviu  de la numărul 67

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: