Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

India este îngrijorată de ascensiunea Chinei

Virginia MIRCEA

India este îngrijorată de câteva luni că ar putea trece pe un plan secund din cauza dependenţei economice tot mai mari a SUA de China şi a concentrării recente a administraţiei Barack Obama asupra Pakistanului. Această anxietate pare să se fi adâncit în ultima vreme – poate din cauză că sfârşitul lungii campanii electorale din această ţară a lăsat mai mult loc între preocupările cetăţenilor Indiei pentru mediul extern,  mai ales pentru China.

Mareşalul forţelor aeriene indiene, Fali Homi Major, afirma într-un interviu pen­tru „Hindustan Times” că o ameninţare mai mare decât Pakistanul este China. „China este o problemă cu totul diferită de Pakistan”, a declarat el. „Ştim foar­te puţin despre capacităţile actuale ale Chinei, despre punctele lor tari sau despre cât de profesionistă este arma­ta lor… Cu siguranţă China e o ameninţare mai mare.”
Ziarul „Mint” a publicat ulterior un editorial în care China este descrisă drept „poate cea mai gravă ameninţare externă” la adresa securităţii Indiei. „Faptul că India se găseşte într-o vecinătate instabilă este mai clar ca niciodată în această vară”, scrie pu­bli­caţia. „Dar necazurile provocate de Pakistan, Sri Lanka sau Nepal pălesc în comparaţie cu ce poate face China.” Anxie­tatea tot mai mare a fost provo­cată de sfârşitul războiului din Sri Lanka, unde victoria guvernului a fost atribuită în parte unui transport de armament chinezesc şi unde China construieşte un nou port pe coasta sudică a insulei.
„Face parte dintr-un plan mai larg al Chinei în Oceanul Indian, pe care India l-a considerat întotdeauna sfera sa de influenţă”, afirmă ziarul britanic „The Times”. „Inginerii chinezi constru­iesc un alt port la Gwadar în Pakistan; se construiesc sau se repară drumuri în Burma, legând rutele comerciale din provincia chineză Yunnan cu Oceanul Indian; se îmbunătăţesc relaţiile cu state-insulă ca Seychelles; staţii de supraveghere sunt amplasate sau upgradate pe insulele din Burma.”
Dar chiar şi fără elementul declan­şator Sri Lanka, analiştii indieni au sugerat că India s-ar putea să nu se mai bucure de poziţia privilegiată construită sub fostul preşedinte George W. Bush, când Washingtonul şi-a strâns legăturile cu Delhi, în parte şi pentru a contracara China. Confrun­ta­tă cu dubla ameninţare a crizei financiare şi a blocajului militar în Afganistan, administraţia Obama depinde de cei doi principali rivali ai Indiei — China care poate plăti datoriile SUA, şi Pakistanul care îi poate ajuta pe americani să-i înfrângă pe talibani.
Fostul diplomat indian M.K. Bha­drakumar scria în „Times” că  „Miezul problemei este relaţia SUA cu China”. La prima vedere, poate părea că nu este nici o contradicţie între politica lui George W. Bush de apropiere de China prin „legături constructive, sincere şi cooperante” şi căutarea de către Oba­ma a unui „parteneriat pozitiv, coo­perant şi cuprinzător” între SUA şi China. Dar realitatea este că în prezent SUA au mult mai multă nevoie de o apropiere strategică de China şi, se poate spune, au nevoie să „upgradeze” parteneriatul în direcţia unui dialog înalt privind problemele politice globale.”
Fără îndoială, influenţa globală a Chinei a sporit, şi un parteneriat strategic propriu-zis SUA-China – aşa cum indică menţionarea unei matrici exclusive „G-2” – va fi considerat de ţări ca India (sau Japonia) ca foarte probabil, dacă nu chiar inevitabil. Administraţia Obama va trebui să se străduiască serios să asigure India că nu va fi retrogradată la un statut subordonat.”

Relaţia Pakistan-China

Pakistanul a privit dintotdeauna China ca pe cel mai important aliat al său. În trecut, rivalitatea sino-indiană a ajutat Pakistanul să obţină de la China tehnică militară şi sprijin financiar şi diplomatic. Dar rivalitatea dintre cei doi vecini uriaşi ai săi nu a fost întotdeauna în favoarea sa. India a dezvoltat armament nuclear pentru a contrabalansa capacitatea nucleară a Chinei.  Pakistanul, potrivit paginii web oficiale a armatei pakistaneze, a considerat acest pas un exemplu de „diplomaţie coercitivă” îndreptată nu atât împotriva Chinei, cât a Pakis­ta­nului, şi şi-a început propriul program nuclear după ce India a realizat primul test nuclear în 1974.
Pakistanul nu a câştigat neapărat nici din înfrângerea Indiei de către China într-un război la graniţe în 1962, în urma căruia India a rămas afectată de o îngrijorare pe termen nedefinit în ce priveşte securitatea graniţelor proprii. Temându-se că Pakistanul inten­ţionează să preia controlul asupra munţilor de dincolo de Kashmir — o zonă atât de îndepărtată încât nu a fost niciodată demarcată —, India a trimis trupe să ocupe înălţimile de deasupra gheţarului Siachen în 1984. Deşi India a fost afectată de ceea ce a considerat a fi o intruziune a Chinei în zona de graniţă înainte de războiul din 1962, acţiunea din Siachen a fost îndreptată împotriva Pakistanului. Douăzeci şi cinci de ani mai târziu, armatele indiană şi pakistaneză au încă detaşamente desfăşurate pe înălţimile de deasupra Siachen, India controlând poziţiile cele mai înalte.)

Relaţia  SUA-China

Conform raportului McClatchy, administraţia Obama a făcut apel la China pentru furnizarea de instruire şi chiar echipament militar pentru a-i ajuta pe pakistanezi să contracareze ameninţarea militară în creştere. „Pro­punerea face parte dintr-un efort mai larg al Washingtonului de a atrage aliaţi-cheie ai Pakistanului în încer­carea de a convinge Islamabadul să înăsprească măsurile împotriva militanţilor şi să sprijine guvernul civil fragil şi economia ezitantă”, afirmă raportul. Richard Holbrooke, repre­zen­tantul special al administraţiei pentru Pakistan şi Afganistan, a vizitat în ultimele săptămâni China şi Arabia Saudită, un alt aliat,  ca parte a acestui efort, adaugă documentul.
La începutul anilor 1970, Pa­kis­tanul se mândrea cu rolul de inter­mediar care facilitează dezgheţarea relaţiilor dintre SUA şi China comunistă în plin Război Rece. Într-o regiune cu un ataşament fierbinte faţă de istorie, se pune întrebarea dacă Islamabadul este cu adevărat pregătit să permită Washingtonului şi Beijingului să discute, pe deasupra capului său, despre ce este mai bine pentru Pakistan. (V.M.)

Publicat în : Politica externa  de la numărul 67

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: