Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cât de aproape este Republica Moldova de Uniunea Europeană?

Ionuț GAIDĂU

În stânga Prutului populația visează la un trai mai bun, iar toate așteptările și le îndreaptă către Uniunea Europeană. Numai că din 1993 încoace relațiile moldo-europene au evoluat prea lent. În plus, așa-zisa putere comunistă de la Chișinău a stârnit o adevărată nebuloasă, îmbinând fidelitatea față de Rusia cu discursul pro-european.


Această politică duplicitară, care i-a derutat atât pe europeni, cât și pe moldo­ve­ni, a constituit un calcul machiavellic de succes, însă protestele din 7 aprilie a.c. și urmările lor au arătat fața ade­vărată a puterii politice. Inevitabil, a apă­rut întrebarea: “Cât de aproape este Republica Moldova de Uniunea Euro­peană?” Un răspuns în prezent îl oferă Rezoluția Parlamentului Euro­pean referitoare la situația poste­lec­torală din Moldova, iar unul definitiv va veni curând, în mai puțin de două luni.

Cetățenii Republicii Moldova vs. integrarea europeană

Între Nistru și Prut, aspirațiile pro-europene ale populației sunt evidente. Argumentul-forte în susținerea acestei afirmații îl oferă Barometrele de Opinie Publică, ultimul fiind publicat în martie 2009. La întrebarea “Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dvs. ați vota pen­tru sau contra?” 65% din respon­denți s-au pronunțat pentru, 18% împotrivă, iar 13% au răspuns că sunt încă indeciși. În comparație cu penul­timul Barometru de Opinie Publică, cel din octombrie 2008, opțiunea pro- europeană a cetățenilor moldoveni a suferit o mică depreciere (atunci 71% din respondenți s-au pronunțat pen­tru), însă asta nu înseamnă că percep­ția opiniei publice din Republica Mol­dova față de Uniunea Europeană (UE) a fost afectată în vreun fel.
Dimpotrivă, majoritatea populației abia așteaptă ca Republica Moldova să se integreze în UE. Asta pentru că moldovenii din stânga Prutului sunt convinși că în UE se va trăi mai bine, fapt confirmat de 70% din intervievați în Barometrul de Opinie Publică din octombrie 2008.

Relația Republica Moldova-UE, constantă, însă prea lentă

Relațiile moldo-europene au evo­luat constant din noiembrie 1993 încoace. Atunci, în persoana pre­mie­rului Andrei Sangheli, a avut loc prima vizită oficială a unui înalt demnitar de stat moldovean la Bruxelles. Primele întrevederi moldo-europene s-au con­cre­tizat prin semnarea unui Acord de Parteneriat și Cooperare în anul 1994 (acord ce a intrat în vigoare patru ani mai târziu).
Extinderea UE a creat noi premise pentru dezvoltarea relațiilor moldo-europene. În 2003, cu un an înainte de aderarea celor 10, plus 2 din 2007 (Bulgaria și România), oficialii europeni au început să lucreze la o nouă abor­dare, intitulată Politica Europeană de Vecinătate (PEV), ce trebuia să crească securitatea în zona de vecinătate a Euro­pei extinse și să ofere statelor vecine UE din beneficiile extinderii acesteia. PEV a fost făcută publică pe 12 mai 2004, când Comisia Euro­pea­nă a prezentat comunicarea “Politica Europeană de Vecinătate. Strategia și Ra­poar­tele de Țară”. Republica Mol­dova, care în trei ani avea să devină vecină a UE, a fost inclusă în palierul estic al vecinătății europene, alături de Ucraina și Belarus. Drept urmare, între Chișinău și Bruxelles a demarat un dialog nou, mult mai constructiv, ce s-a soldat cu semnarea Planului de Acțiuni Republica Moldova-UE la 22 februarie 2005. Planul de Acțiuni Republica Moldo­va-UE a constituit timp de trei ani documentul politic de bază în relațiile moldo-europene, incluzând un set de priorități în aprofundarea acestora. Până acum, în baza planului bilateral de acțiuni au fost elaborate trei rapoar­te de progres, adevărați indicatori ai relației moldo-europene, care au con­sem­nat pro­ble­mele întâmpinate de statul moldovean. Ultimul raport, din aprilie 2009, nu este deloc favorabil. Astfel, din raport aflăm că Republica Moldova suferă la capitolele: apărarea drepturilor omului, funcționarea insti­tu­țiilor democratice, combaterea corup­ției și competitivitatea climatului de afaceri. Și celelalte două rapoarte au semnalat aceste deficiențe, numai că în anul curent alegerile parla­men­tare au evidențiat un alt neajuns, legea electorală.
De remarcat că, în ciuda pașilor prea lenți întreprinși de statul mol­do­vean în vederea apropierii de UE, totuși Bruxelles-ul constituie și rămâne un factor important în rezolvarea proble­melor cu care se confruntă acesta. O să dau un singur exemplu în acest sens, însă foarte relevant. Din septem­brie 2005, UE, împreună cu Moldova și Ucraina, a demarat misiunea euro­peană de asistență la frontiera moldo-ucraineană EUBAM. Asistența acordată de specialiștii europeni autorităților din Moldova și Ucraina în gestionarea fron­tierei comune a contribuit în mare la lichidarea traficului ilicit de mărfuri și produse, iar companiile de export trans­nistrene au fost obligate să se înregistreze la Chișinău. Desigur, UE a avut de câștigat din implimentarea EUBAM, reușind să-și asigure securi­ta­tea la granița de răsărit, însă cel mai mult a avut de profitat puterea politică din Republica Moldova, reprezentată de Partidul Comuniștilor.
Comuniștii vs.  integrarea europeană, un calcul politic machiavellic
Așa-zișii comuniști moldoveni au venit la putere în 2001. De atunci și până acum nu au contenit să pen­du­le­ze pe plan extern între Est și Vest, între trecut și viitor. Fidelitatea arătată Fede­rației Ruse și omagiile aduse lui Lenin în mod paradoxal erau urmate de ten­dința deschiderii către UE și de cla­ma­rea ideii de integrare europeană. În plus, în ciuda progreselor mici înregis­trate în cadrul Planului de Acțiuni Republica Moldova-UE, oficialii mol­do­veni au creat impresia că ei merită mai mult, făcând numeroase presiuni asu­pra Bruxelles-ului în vederea acordării unor facilități în domeniul comerțului, vizelor și chiar pentru semnarea unui acord de asociere. Însă, ținând cont de faptul că l-au amestecat constant pe Lenin cu discursul pro-european, nu se știe cât de sincere au fost intențiile puterii politice din Moldova în legătură cu apropierea de UE. Mai degrabă a fost vorba de un calcul politic machia­vel­lic care a prins în rândul unei so­cietăți repetente la capitolul cultură poli­tică. Alegerile parlamentare, pro­tes­tele din 7 aprilie și urmările lor au argumentat încă o dată această idee.

7 aprilie 2009 și îndepărtarea Republicii Moldova de UE


Alegerile parlamentare din 5 aprilie a.c. au consfințit victoria PCRM. O victorie obținută lejer de un partid care deține puterea absolută asupra spa­țiu­lui mediatic și resurselor adminis­tra­tive ale țării. Inerția cu care au votat bunicii pentru stabilitate nu a fost pe placul nepoților dornici de schimbare. Un protest pașnic inițiat de câțiva tineri din Chișinău, care au aprins lumânări pentru moartea democrației în Repu­blica Moldova, a adunat în timp-record cu ajutorul rețelei Twitter zeci de mii de tineri revoluționari, care au cerut să nu li se îngroape viitorul. În lipsa unui lider și din cauza provocărilor puterii, pe 7 aprilie protestele au degenerat în acțiuni de vandalism asupra institu­ți­ilor statului și violențe. Ceea ce s-a întâmplat ulterior a amintit de prac­ti­cile caracteristice regimurilor autori­ta­re: transformarea statului într-un regim polițienesc, nerespectarea drepturilor omului, întărirea controlului asupra po­pu­lației, constrângerea libertății de exprimare, exercitarea presiunilor poli­tice asupra presei libere, societății civile, opoziției și subjugarea justiției. Desigur, aceste practici nu au consti­tuit o noutate, însă felul în care puterea a gestionat situația le-a arătat celor ce evitau să vadă, mai ales la nivelul UE, fața adevărată a partidului care nu se fe­rește să țină discursuri despre inte­gra­rea europeană a Republicii Mol­dova.
Totodată, evenimentele din 7 apri­lie au ridicat o întrebare pertinentă: “Cât de aproape este Republica Mol­dova de Uniunea Europeană?” Rezo­lu­ția Parlamentului European din 23 aprilie ce analizează situația poste­lec­torală din Republica Moldova nu oferă nici o șansă. Partidul Comuniștilor, de când a venit la putere, a știut numai să beneficieze de banii europeni. În rest, a uitat să respecte valorile europene precum supremația legii, democrația, eco­nomia de piață și protecția drep­turilor și libertăților fundamentale ale omului.
Din păcate, răspunsul este pesi­mist pentru așteptările cetățenilor mol­doveni. Ceea ce este foarte trist din moment ce am răspuns la această întrebare uitând de situația deplorabilă din economie și infrastructură, de rela­țiile încordate cu vecinii, de esența Par­te­­neriatului Estic care nu oferă o pers­pectivă clară de aderare și de pro­ble­ma transnistreană care constituie buba adevărată a integrării.
La 16 iunie 2009 oficialii de la Chișinău și Bruxelles se vor așeza din nou la masa discuțiilor. Reprezentanții Moldovei joacă tare și cer semnarea unui Acord de Asociere. Însă europenii nu sunt orbi ca să nu vadă că de la începerea planului bilateral de acțiuni s-au scurs patru ani degeaba și cel mai probabil îi vor cere Moldovei să o ia de la capăt.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 67

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: