Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Cât de aproape este Republica Moldova de Uniunea Europeană?

Ionuţ GAIDĂU

În stânga Prutului populaţia visează la un trai mai bun, iar toate aşteptările şi le îndreaptă către Uniunea Europeană. Numai că din 1993 încoace relaţiile moldo-europene au evoluat prea lent. În plus, aşa-zisa putere comunistă de la Chişinău a stârnit o adevărată nebuloasă, îmbinând fidelitatea faţă de Rusia cu discursul pro-european.


Această politică duplicitară, care i-a derutat atât pe europeni, cât şi pe moldo­ve­ni, a constituit un calcul machiavellic de succes, însă protestele din 7 aprilie a.c. şi urmările lor au arătat faţa ade­vărată a puterii politice. Inevitabil, a apă­rut întrebarea: “Cât de aproape este Republica Moldova de Uniunea Euro­peană?” Un răspuns în prezent îl oferă Rezoluţia Parlamentului Euro­pean referitoare la situaţia poste­lec­torală din Moldova, iar unul definitiv va veni curând, în mai puţin de două luni.

Cetăţenii Republicii Moldova vs. integrarea europeană

Între Nistru şi Prut, aspiraţiile pro-europene ale populaţiei sunt evidente. Argumentul-forte în susţinerea acestei afirmaţii îl oferă Barometrele de Opinie Publică, ultimul fiind publicat în martie 2009. La întrebarea “Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dvs. aţi vota pen­tru sau contra?” 65% din respon­denţi s-au pronunţat pentru, 18% împotrivă, iar 13% au răspuns că sunt încă indecişi. În comparaţie cu penul­timul Barometru de Opinie Publică, cel din octombrie 2008, opţiunea pro- europeană a cetăţenilor moldoveni a suferit o mică depreciere (atunci 71% din respondenţi s-au pronunţat pen­tru), însă asta nu înseamnă că percep­ţia opiniei publice din Republica Mol­dova faţă de Uniunea Europeană (UE) a fost afectată în vreun fel.
Dimpotrivă, majoritatea populaţiei abia aşteaptă ca Republica Moldova să se integreze în UE. Asta pentru că moldovenii din stânga Prutului sunt convinşi că în UE se va trăi mai bine, fapt confirmat de 70% din intervievaţi în Barometrul de Opinie Publică din octombrie 2008.

Relaţia Republica Moldova-UE, constantă, însă prea lentă

Relaţiile moldo-europene au evo­luat constant din noiembrie 1993 încoace. Atunci, în persoana pre­mie­rului Andrei Sangheli, a avut loc prima vizită oficială a unui înalt demnitar de stat moldovean la Bruxelles. Primele întrevederi moldo-europene s-au con­cre­tizat prin semnarea unui Acord de Parteneriat şi Cooperare în anul 1994 (acord ce a intrat în vigoare patru ani mai târziu).
Extinderea UE a creat noi premise pentru dezvoltarea relaţiilor moldo-europene. În 2003, cu un an înainte de aderarea celor 10, plus 2 din 2007 (Bulgaria şi România), oficialii europeni au început să lucreze la o nouă abor­dare, intitulată Politica Europeană de Vecinătate (PEV), ce trebuia să crească securitatea în zona de vecinătate a Euro­pei extinse şi să ofere statelor vecine UE din beneficiile extinderii acesteia. PEV a fost făcută publică pe 12 mai 2004, când Comisia Euro­pea­nă a prezentat comunicarea “Politica Europeană de Vecinătate. Strategia şi Ra­poar­tele de Ţară”. Republica Mol­dova, care în trei ani avea să devină vecină a UE, a fost inclusă în palierul estic al vecinătăţii europene, alături de Ucraina şi Belarus. Drept urmare, între Chişinău şi Bruxelles a demarat un dialog nou, mult mai constructiv, ce s-a soldat cu semnarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE la 22 februarie 2005. Planul de Acţiuni Republica Moldo­va-UE a constituit timp de trei ani documentul politic de bază în relaţiile moldo-europene, incluzând un set de priorităţi în aprofundarea acestora. Până acum, în baza planului bilateral de acţiuni au fost elaborate trei rapoar­te de progres, adevăraţi indicatori ai relaţiei moldo-europene, care au con­sem­nat pro­ble­mele întâmpinate de statul moldovean. Ultimul raport, din aprilie 2009, nu este deloc favorabil. Astfel, din raport aflăm că Republica Moldova suferă la capitolele: apărarea drepturilor omului, funcţionarea insti­tu­ţiilor democratice, combaterea corup­ţiei şi competitivitatea climatului de afaceri. Şi celelalte două rapoarte au semnalat aceste deficienţe, numai că în anul curent alegerile parla­men­tare au evidenţiat un alt neajuns, legea electorală.
De remarcat că, în ciuda paşilor prea lenţi întreprinşi de statul mol­do­vean în vederea apropierii de UE, totuşi Bruxelles-ul constituie şi rămâne un factor important în rezolvarea proble­melor cu care se confruntă acesta. O să dau un singur exemplu în acest sens, însă foarte relevant. Din septem­brie 2005, UE, împreună cu Moldova şi Ucraina, a demarat misiunea euro­peană de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană EUBAM. Asistenţa acordată de specialiştii europeni autorităţilor din Moldova şi Ucraina în gestionarea fron­tierei comune a contribuit în mare la lichidarea traficului ilicit de mărfuri şi produse, iar companiile de export trans­nistrene au fost obligate să se înregistreze la Chişinău. Desigur, UE a avut de câştigat din implimentarea EUBAM, reuşind să-şi asigure securi­ta­tea la graniţa de răsărit, însă cel mai mult a avut de profitat puterea politică din Republica Moldova, reprezentată de Partidul Comuniştilor.
Comuniştii vs.  integrarea europeană, un calcul politic machiavellic
Aşa-zişii comunişti moldoveni au venit la putere în 2001. De atunci şi până acum nu au contenit să pen­du­le­ze pe plan extern între Est şi Vest, între trecut şi viitor. Fidelitatea arătată Fede­raţiei Ruse şi omagiile aduse lui Lenin în mod paradoxal erau urmate de ten­dinţa deschiderii către UE şi de cla­ma­rea ideii de integrare europeană. În plus, în ciuda progreselor mici înregis­trate în cadrul Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, oficialii mol­do­veni au creat impresia că ei merită mai mult, făcând numeroase presiuni asu­pra Bruxelles-ului în vederea acordării unor facilităţi în domeniul comerţului, vizelor şi chiar pentru semnarea unui acord de asociere. Însă, ţinând cont de faptul că l-au amestecat constant pe Lenin cu discursul pro-european, nu se ştie cât de sincere au fost intenţiile puterii politice din Moldova în legătură cu apropierea de UE. Mai degrabă a fost vorba de un calcul politic machia­vel­lic care a prins în rândul unei so­cietăţi repetente la capitolul cultură poli­tică. Alegerile parlamentare, pro­tes­tele din 7 aprilie şi urmările lor au argumentat încă o dată această idee.

7 aprilie 2009 şi îndepărtarea Republicii Moldova de UE

Alegerile parlamentare din 5 aprilie a.c. au consfinţit victoria PCRM. O victorie obţinută lejer de un partid care deţine puterea absolută asupra spa­ţiu­lui mediatic şi resurselor adminis­tra­tive ale ţării. Inerţia cu care au votat bunicii pentru stabilitate nu a fost pe placul nepoţilor dornici de schimbare. Un protest paşnic iniţiat de câţiva tineri din Chişinău, care au aprins lumânări pentru moartea democraţiei în Repu­blica Moldova, a adunat în timp-record cu ajutorul reţelei Twitter zeci de mii de tineri revoluţionari, care au cerut să nu li se îngroape viitorul. În lipsa unui lider şi din cauza provocărilor puterii, pe 7 aprilie protestele au degenerat în acţiuni de vandalism asupra institu­ţi­ilor statului şi violenţe. Ceea ce s-a întâmplat ulterior a amintit de prac­ti­cile caracteristice regimurilor autori­ta­re: transformarea statului într-un regim poliţienesc, nerespectarea drepturilor omului, întărirea controlului asupra po­pu­laţiei, constrângerea libertăţii de exprimare, exercitarea presiunilor poli­tice asupra presei libere, societăţii civile, opoziţiei şi subjugarea justiţiei. Desigur, aceste practici nu au consti­tuit o noutate, însă felul în care puterea a gestionat situaţia le-a arătat celor ce evitau să vadă, mai ales la nivelul UE, faţa adevărată a partidului care nu se fe­reşte să ţină discursuri despre inte­gra­rea europeană a Republicii Mol­dova.
Totodată, evenimentele din 7 apri­lie au ridicat o întrebare pertinentă: “Cât de aproape este Republica Mol­dova de Uniunea Europeană?” Rezo­lu­ţia Parlamentului European din 23 aprilie ce analizează situaţia poste­lec­torală din Republica Moldova nu oferă nici o şansă. Partidul Comuniştilor, de când a venit la putere, a ştiut numai să beneficieze de banii europeni. În rest, a uitat să respecte valorile europene precum supremaţia legii, democraţia, eco­nomia de piaţă şi protecţia drep­turilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Din păcate, răspunsul este pesi­mist pentru aşteptările cetăţenilor mol­doveni. Ceea ce este foarte trist din moment ce am răspuns la această întrebare uitând de situaţia deplorabilă din economie şi infrastructură, de rela­ţiile încordate cu vecinii, de esenţa Par­te­­neriatului Estic care nu oferă o pers­pectivă clară de aderare şi de pro­ble­ma transnistreană care constituie buba adevărată a integrării.
La 16 iunie 2009 oficialii de la Chişinău şi Bruxelles se vor aşeza din nou la masa discuţiilor. Reprezentanţii Moldovei joacă tare şi cer semnarea unui Acord de Asociere. Însă europenii nu sunt orbi ca să nu vadă că de la începerea planului bilateral de acţiuni s-au scurs patru ani degeaba şi cel mai probabil îi vor cere Moldovei să o ia de la capăt.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 67

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: