Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

George Emil Palade - primul român laureat al Premiului Nobel

Cezar DOBRE

George Emil Palade a avut astfel un rol hotărâtor în evoluţia unei noi ştiinţe, despre care, un savant român afirma recent: “Biologia celulară la ora actuală este ştiinţa fundamentală a medicinii. Nu se poate vorbi de nici un proces medical fără ea... Pentru că tot ceea ce înseamnă viaţă este studiat prin această nouă ştiinţă”.

Savantul român de renume mondial George Emil Palade s-a născut la Iaşi, la 12 noiembrie 1912. A urmat studii preu­ni­versitare susţinându-şi bacalaureatul în anul 1929 la liceul „B.P. Hajdeu” din Buzău. S-a înscris apoi la Facultatea de Medicină din Bucureşti, pe care a terminat-o cu strălucire, susţinându-şi examenul de licenţă în anul 1935.
În perioada studenţiei a avut o serie de profesori celebri, din şcoala medicală românească, aceştia fiind cei care i-au influenţat hotărâtor formaţia şi caracterul şi care l-au ajutat, de altfel, la începuturile carierei sale. Între aceştia a fost savantul Francisc Rainer, unul dintre cei mai buni profesori de la Universitatea bucureşteană, care a avansat între altele celebrul postulat „Anatomia este ştiinţa formei vii”. Cele­brul profesor a remarcat de timpuriu calităţile deosebite ale tânărului discipol. De altfel în 1940, F. Rainer îl aprecia pe George E. Palade asfel:  „Inteligenţă prodigioasă, răbdare de benedictin. Întrevăd în el o mare personalitate a medicinii viitoare.” Încă din perioada studenţiei, ca şi după aceea, savantul de mai târziu a dat dovadă de o mare putere de muncă, urmărind în egală măsură dobândirea unor ample şi temeinice cunoştinţe de specialitate, ca şi a unor întinse cunoş­tinţe de cultură privind romanitatea şi universalitatea. Membrii familiei evo­cau puterea de muncă a tânărului, care dormea de obicei două-trei ore pe noapte, restul împărţindu-se între lec­turi, cursuri, activitate în spital.
A fost un bun cunoscător al literaturii române, fiind între altele prieten cu Ion Pillat şi Vasile Voicu­lescu. Ştia pe dinafară pagini întregi din Vasile Pârvan, precum şi multe texte latine. S-a ocupat de traducerea în româneşte a unor texte din Victor Hugo.
După terminarea facultăţii, ca element remarcabil, a rămas între ca­drele didactice ale catedrei de anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Într-un timp relativ scurt, de câţiva ani, a parcurs mai multe trepte din ierarhia universitară, precum preparator, asistent, şef de lucrări şi apoi conferenţiar. În anul 1940 şi-a susţinut teza de doctorat „Tubul urinifer ai delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparată”.
După război în anii 1945-1946, a lucrat în Bucureşti la clinica Dr. N.C. Lupu. Şansa a făcut ca în mediul academic să cunoască, să colaboreze şi să fie remarcat de o serie de perso­nalităţi reprezentative ale medicinei româneşti, faimoasă atunci de altfel, la nivel european. Astfel a fost remarcat de către prof. Andre Boivin venit din Franţa, care preda la Bucureşti biochi­mia la nivel internaţional. Alături de acesta preda Grigore T. Popa, savant experimentator de renume mondial, care a avut de altfel un rol deloc neglijabil, pentru că scrisorile sale de recomandare i-au deschis lui G.E. Palade, în mare măsură, drumul carie­rei sale americane.
Întâmplarea a făcut ca în 1941 conferenţiarul universitar încă tânăr să aibă drept pacientă pe Irina, fiica unui celebru şi controversat industriaş român, Nicolae Malaxa. Pacienta a devenit soţia învăţatului, împărţind apoi cu acesta destinul său în ţară şi mai ales pe pământul Americii, unde cuplul a avut doi copii, Georgia şi Philip, ultimul profesor universitar şi el pe pământul american.
La terminarea războiului G.E. Palade, dornic de studiu şi de afirmare ştiin­ţifică, a înţeles lipsa de perspec­tive în ţara sa natală, ocupată de Stalin şi în curs de comunizare. Anumite împrejurări favorabile i-au facilitat, cât a mai fost posibil, plecarea peste hotare, părăsindu-şi ţara, pe care avea să o mai revadă după multe decenii. Astfel în anul 1946 s-a stabilit în Statele Unite, devenind cetăţean ame­rican în 1952.
Iniţial a lucrat la Universitatea New York, remarcându-se în cadrul unui simpozion internaţional, organizat de cercetătorul belgian Albert Claude, privind aplicarea microscopului elec­tro­nic în cercetările de anatomie celulară. A început atunci o fructuoasă şi îndelungată colaborare între cei doi savanţi. Învăţatul belgian a mijlocit intrarea lui G.E. Palade într-una dintre cele mai selecte şi exclusiviste instituţii ştiinţifice americane. Astfel G.E. Palade a devenit cercetător la departamentul de biologie celulară al Institutului Rockefeller din New York. În primii doi ani, în calitate de „viziting inves­tiga­tor”, nu a fost remunerat, pentru ca ulte­rior, în calitate de profesor, să devi­nă o figură emblematică a celebrului aşezământ ştiinţific american.
În acei primi ani de şedere a sa în Lumea Nouă, G.E. Palade s-a implicat şi în activităţi de natură politică. S-a remarcat într-un numeros grup de exilaţi, care au făcut cunoscută lumii situaţia grea a României comunizate, aflându-se în compania unor remar­ca­bile personalităţi ale exilului, precum Grigore Gafencu, Nicolae Rădescu, a tâ­nărului Mircea Eliade, precum şi a multor altora.
A participat la unele activităţi, înce­pând din 1949, ale Comitetului Naţio­nal Român, adevărat guvern patriotic în exil. A fost unul dintre membrii fon­datori ai Ligii românilor liberi din Sta­tele Unite ale Americii. Ulterior, ani de zile, în cele mai diverse feluri, şi-a manifestat interesul pentru soarta com­patrioţilor săi, pronunţându-se pen­tru democratizarea României şi sprijinind în fel şi chip eforturile ştiin­ţifice, şi nu numai, de afirmare a celor din patria sa de origine.
Este unui dintre creatorii biologiei celulare, o ştiinţă nouă, care a realizat progrese deosebite în desluşirea pro­ce­selor vieţii. Încă din 1952 a descris structura mitocondriei, a energiei la nivel celular. Ulterior s-a ocupat de pro­ble­matica părticelelor de citopla­s­mă, numite iniţial şi „corpusculele lui Pala­de”, intrate ulterior în circuitul ştiinţific cu numele de „ribozomi”. A studiat de asemenea tot felul de alte formaţiuni subcelulare, stabilindu-le originea, carac­teristicile etc.
Realizările sale i-au adus faimă uni­versitară şi academică. După cariera profesorală de la New York, în anul 1973 a devenit profesor la Yale, una dintre cele mai celebre şi selecte universităţi americane, iar din 1990, profesor la San Diego în California. A devenit pe rând membru al Academiei de Arte şi Ştiinţe a S.U.A., al Academiei Naţionale de Ştiinţe a S.U.A., al Academiei Româno-Americane. Din anul 1975 este membru de onoare al Academiei Române.
De-a lungul anilor, cercetările sale s-au concretizat şi în numeroase lu­crări, studii, comunicări, apărute în volume sau publicate în reviste de prestigiu din întreaga lume. Între acestea menţionăm doar câteva: A Study of Fixation for Electron Microscopy (1952); The Fine Structura of Mithochondria (1952); A Small Particulate Comportment of Cytoplasm (1953); Microsomes and Ribonu­cleo­pro­tein Particies (1958); Struccture and Function at the Cellular Level (1966); Structural Modulations of Plas­malemmal Vesicles (1968, în colaborare).
De-a lungul anilor, eforturile sale au fost recunoscute şi încoronate prin numeroase premii şi distincţii. Astfel a dobândit în S.U.A. prestigioasele pre­mii Albert Lasker în 1966 şi Hurwitz în 1970. La 12 martie 1986, preşe­dintele în funcţie al S.UA, Ronald Rea­gan, i-a decernat medalia naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei.
Incontestabil însă că cea mai de seamă distincţie şi totodată recu­noaş­tere internaţională a meritelor deose­bite ale românului biolog, medic şi profesor, a fost decernarea la Stok­holm, în anul 1974, a titlului de laureat al Premiului Nobel în biologie şi medicină, cea mai înaltă consacrare ştiinţifică şi culturală a oamenilor geniali ai vremurilor noastre.

Publicat în : Români în lume  de la numărul 65

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: