Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cronica anului 2020

Mircea MALIȚA

Cineva scria că, în secolul al XXI-lea, lumea nu se va împărți între cei ce au și cei ce n-au, ci între cei ce pot și cei ce nu pot. E o afirmație nemăgulitoare la adresa țărilor în curs de dezvoltare, care pun răspunderea pentru starea lor pe alții.


Dar, cum unii au dovedit că pot, Asia în speță, deși trece acum prin greutăți nepre­văzute, formula merită să fie analizată. Este vorba doar de acel fenomen al distanței dintre bogați și săraci, de care depinde soarta lumii. Din 142 de țări analizate, 127 au înregistrat o creștere a venitului pe cap de locuitor în 1997 (Ro­mâ­nia nu este printre ele). „The Econo­mist” dă regulat date despre econo­miile emergente, 25 la număr, din care 6 în vecinătatea noastră (Ro­mâ­nia nu e printre ele). În era cunoașterii în care am intrat, „a pu­tea” înseamnă „a ști”. Toate cele­lal­te componente sau factori ai avuției au devenit accesorii folositoare, dar nu indispensabile: resursele natu­rale, mâna de lucru, capitalul. A ști înseamnă a înțelege realitatea și a ieși din ceața dorințelor, legendelor, falselor presupuneri. Este un efort atât de mare, încât mentalitatea contem­po­rană, de la omul obișnuit până la filosof, preferă opinia față de cunoș­tin­ță, valoarea față de fapt și sentimentul față de rațiune. Unele adevăruri sunt vechi și triviale. Un profesor de la Zürich făcea pe tablă următorul tablou: produse cu materie multă și informație multă (racheta sau submarinul); bunuri cu materie multă și informație puțină (vagonul); materie puțină și informație multă are ceasul elvețian sau com­puterul și, în sfârșit, vine sandaua cambodgiană cu materie puțină și infor­mație puțină. Din ce se câștigă mai mult? Din bunurile cu materie puțină și informație (știință, tehnologii înalte, inteligență) multă. Adevăr vechi știut de Ungaria, care investea acum trei decenii în medicamente, și ignorat de România, care exporta vagoane. Dar secolul al XXI-lea stă definitiv sub semnul puterii creierelor, al deplasării de la mâna de lucru la puterea minții. Industriile secolului al XXI-lea sunt industrii făcute de om (dotarea cu materii prime fiind neesențială) și bazate pe creiere. Dacă știi asta înseamnă că ai o călăuză spre avuție. Dacă știi asta înseamnă că poți să ieși din periferia lumii. Scapi astfel de marginalizare, de spectrul mahalalei omenirii.
Noutatea cea mare vine de la observația că știința modernă poate fi folosită numai de priceperi sau abilități. „Skills, skills”, ne repeta un japonez la Marea Neagră. „Cei ce au priceperea de a pune împreună țesătura de priceperi necesară vor fi cei mai bine plătiți lucrători ai cunoașterii –  „elita-elitelor”. Deduc din acest citat că nu trebuie să-l întreb pe creatorul de civilizație și avuție doar ce știe și ce poate, ci și dacă reușește să îmbine competențele într-o echipă în jurul unui proiect și dacă are, printre altele, uneltele comunicării și ale spiritului de grup. Marele inven­ta­tor, inovator și descoperitor nu este decât materia primă a organizatorului între­prinzător. Este o idee care merită aten­ție când îi definim pe cei ce pot.


N.R. Articolul a apărut în revista Privirea în 1998. Deși de atunci a trecut mai bine de un deceniu, punctul de vedere al academicianului Mircea Malița este cât se poate de actual.
Publicat în : Idei în mers de Mircea Malita  de la numărul 65

Comentarii

Comentariul nr.1 - Cornel a spus în 06.12.2009 15:32:00:
Va asigur ca doar cateva tari in lume construiesc vagoane de calitate.O sa radeti dar nu sunt 20 de tari care produc rulmenti de calitate.Interesant este ca acest numar de tari a crescut de la 15 acum 40 de ani.Toata lumea a auzit de puma Adidas, Nike...si totusi eu cumpar pantofi sport de la Asics.Daca vrei si sandaua are un pret si o calitate mult peste ce se vehiculeaza in Cambodgia.
Va multumesc

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: