Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Andrea Vass - consilier economic al premierului Emil Boc

Virginia MIRCEA

Andreea VassAndreea VASS: “În momentul de față, ceea ce ne lipsește este o analiză a impactului crizei finan­ciare și economice asupra sectoarelor economice din România”

Doamnă consilier, momentan vă aflați pe locul 24 pe lista candidaților PDL pentru alegerile europarla­men­tare. Cum comentați acest lucru? Sunteți dezamăgită de această poziție?
PDL intră în bătălia pentru europar­lamentare cu o echipă puternică și am convingerea că va câștiga. Locul meu, 22, și nu 24, este onorabil. În ziua depunerii listelor la BEC, am aflat că două persoane din fața mea s-au retras. Gustul amărui este dat de fap­tul că europarlamentari cu unele dintre cele mai bune performanțe din man­datul actual se află mult după mine, cum e de pildă cazul domnului Nicolae Vlad Popa. Scorul nu este al nostru per­sonal sau al performanței noastre profe­sionale, ci al județului care ne-a propus pentru eurolistă. Scorul la ulti­mele alegeri interne (parlamentare și locale) a fost criteriul de poziționare al județelor în acest clasament, cu excep­ția primelor patru persoane. Pentru că județele Ilfov și Sălaj au avut un scor mediu, mă poziționez pe undeva pe la mijloc.
Ce simt eu acum? Pe de o parte, că femeile au rămas subreprezentate în lotul nostru de europarlamentari. În condițiile în care lozul nostru câștigător cred că este chiar Monica Macovei. Pe de altă parte, nu pot decât să le mulțumesc din tot sufletul sălăjenilor și ilfovenilor care m-au susținut deschis. După acest duș rece la prima mea candidatură în calitate de om politic, intru acum într-o campanie de infor­mare dinamică la nivel național. Nu voi ezita să aduc temele europene în dezbaterile electorale. Informațiile sunt multe și de mare folos pentru toți româ­nii. O astfel de performanță este mult mai importantă decât succesul, care vine mai devreme sau mai tarziu.
Să vorbim și despre funcția dum­nea­voastră de consilier al primului-mi­nistru. Ce v-a determinat să alegeți o ase­menea carieră? Care sunt avan­ta­jele acestei funcții?
Pentru mine nu a fost un obiectiv personal. După ce am fost consilier la Preșe­dinție și la Parlamentul Euro­pean, mi s-a oferit șansa să mă ocup de problemele economice. Având în vedere că m-am implicat în elaborarea programului de guvernare al PDL, am ocazia acum, datorită funcției mele, să mă asigur că este implementat. În discuția cu premierul, rolul suplimentar pe care mi l-am asumat a fost unul aparent greu, însă pentru mine simplu. Fundamentez propunerile venite de la ministere din punctul de vedere al ra­țiunii economice, dezbrăcate de orice interes politic, sindical sau patronal. După ce analizez implicațiile lor directe și indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, prezint părerea domnului Boc. Dânsul decide dacă concluziile mele sunt pertinente sau nu și le dez­bate în cadrul alianței de guvernare.
Vorbiți pe blogul dumneavoastră de pasiunea pentru cifre și economie. Am întrebări legate de două subiecte intens mediatizate și importante. Primul dintre ele are în vedere recentul împrumut FMI acordat României: Ce părere aveți despre împrumutul FMI acordat României? Este o opțiune realistă sau doar o datorie inutilă?
În primul rând, un guvern respon­sabil trebuie să acționeze în favoarea a ceea ce este mai bine pentru România, dar să fie pregătit permanent pentru ceea ce este mai rău. De aceea, vulnerabilitatea externă la care Româ­nia este expusă acum impunea un îm­prumut de la Fondul Monetar Inter­na­țional, de la Comisia Europeană și celelalte instituții internaționale.
În al doilea rând, ajustarea brutală a economiei românești la actualele dezechilibre externe ar fi lovit extrem de dur în cele mai sărace pături so­cia­le. Dacă nu aveam acest împrumut, ar fi trebuit să strangulăm bugetul națio­nal în sensul diminuării cheltuielilor pu­blice până la punerea în pericol a înseși funcționării unor instituții ale statului și în sensul sacrificării marilor proiecte de investiții de care România are atât de mare nevoie. Ne-am fi expus unui risc de depreciere brutală a cursului de schimb, care se traduce în sărăcia populației.
Al doilea subiect se referă la situația economică actuală mondială. Ce măsuri iau statele Uniunii Europene pentru a-și  feri cetățenii de efectele crizei economice?

Partea cea mai bună este că actua­lul Guvern și-a asumat un obiectiv extrem de greu, și anume reducerea chel­tuielilor publice neproductive. După cota unică de 16% este a doua revo­luție a acestui deceniu. Încă suntem în căutarea unor soluții, în cadrul pachetului de măsuri anticriză, care să ne salveze sau care să ne protejeze în fața așa-numitului “al treilea val al efectelor crizei eco­no­mice”. Discuțiile în Uniunea Europeană se centrează acum pe noul epicentru al crizei economice și financiare inter­naționale: Europa Centrală și de Est, respectiv pe supravegherea cât mai eficientă a piețelor financiare și ale off-shore-urilor.
Statele membre au propus măsuri diferite anti-criză adaptate la nevoile locale, în marja permisă de condițiile fie­cărui buget național în parte. Problema este că UE nu este un stat, cum sunt SUA, și nu va putea opta pentru un plan unic de redresare. Majoritatea statelor lumii au recurs la măsuri de relaxare fiscală, combinate cu măsuri de întărire a plasei sociale de siguranță pentru cele mai vulne­rabile categorii ale populației.
Stimulentele totale propuse în pachetele anti-criză ale UE se ridică în jurul a 0,9% din PIB (112,5 miliarde euro), în SUA la 1,8% (199,6 miliarde euro), iar în China la 7,1% (233,1 mili­ar­de euro) doar pentru anul 2009. În UE, unele țări au optat pentru sti­mu­lente fiscale orientate cu precădere spre consum, altele spre investiții, altele spre piața muncii, altele spre anumite sectoare economice, altele le îmbină pe cele de mai sus în proporții diferite. Modelele nu sunt totuși clar perceptibile. La o extremă, țări precum Polonia, Olanda sau Regatul Unit al Marii Britanii utilizează numai una sau două categorii de stimulente fiscale. Or, Germania, cu o economie com­ple­xă, dar și cu cel mai costisitor pachet de stimulente, a decis să combine toate formele de mai sus.
În România, o decizie foarte deș­teaptă în favoarea mediului de afaceri și a investițiilor, propune ca soluție unitară reducerea impozitului pentru acel profit care este reinvestit în pro­gres tehnologic, într-un cuantum de maximum 25%. Într-o situație ipotetică în care un antreprenor investește 25% în progres tehnologic sau în cercetare-dezvoltare-inovare, cota unică de 16% se traduce, de fapt, într-o cotă unică de 12%. Alături de neimpozitarea pro­fitului reinvestit, Guvernul a decis compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat și în lunile ulterioare celei în care s-a depus ce­rerea de restituire, dar și după expi­ra­rea termenului legal de 45 de zile. Nu în ultimul rând, revizuirea în curând a Codului Fiscal va urmări reducerea cu circa o treime a numărului de taxe și impozite (de la mult peste 500 câte există în prezent).
Pe partea de venituri ale celor aflați în șomaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natură non-salarială pentru o perioadă de maximum trei luni și impozitate, în consecință, la un nivel mai scăzut. Firmele care vor trimite în șomaj tehnic salariați vor fi scutite de plata contribuțiilor sociale pentru ace­eași perioadă, iar costurile cu formarea profesională a salariaților vor fi subvenționate în proporție de 50% din bugetul de stat.
S-au făcut și unele greșeli, dar pe ansamblu lucrurile merg bine. În momentul de față, ceea ce ne lipsește este o analiză a impactului crizei finan­ciare și economice asupra sectoarelor economice din România, pentru că ea își arată efectele la intervale de timp diferite, cu o magnitudine diferită, cu o longevitate a crizei diferită la nivel sectorial. Abia atunci, poți realiza cât de aprig își înfige colții criza în fiecare sector și poți propune acel pachet de măsuri care să se adreseze direct celor mai dificile probleme identificate și care impun intervenția statului. Or, este posibil ca în unele cazuri, rolul statului să fie minimal sau chiar nul, iar soluțiile corecte să se găsească tot în ograda patronatelor, de pildă într-o solidaritate mai accentuată în rândul lor. Or, pe baza unor analize similare, grecii își orientează stimulentele fiscale spre turism și sectorul hotelier. Portughezii reduc impozitul pe profit în agricultură, sectorul forestier, minerit și majoritatea industriei prelucrătoare. Bulgarii scutesc de impozit, pentru o perioadă de cinci ani, investițiile din regiunile defavorizate. Cehii reduc con­tri­buțiile sociale de sănătate pentru angajați și angajatori și flexibilizează pia­ța muncii. Belgienii reduc TVA pen­tru construcția de locuinte noi etc.




Interviu realizat de Virginia MIRCEA
Publicat în : Interviu  de la numărul 65

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: