Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Florin Iordache: “Ajustarea codurilor nu trebuie să stea sub semnul presiunii timpului”

Virginia MIRCEA

Florin Iordache, deputat PSD, vicepreședinte al comisiei juridice din Camera DeputațilorFlorin Iordache, deputat PSD, vicepreședinte al comisiei juridice din Camera Deputaților: Categoric nu trebuie ca ajustarea codurilor să stea sub semnul unei pre­siuni a timpului. Nu avem voie să dăm drumul unor coduri fără ca ele să fie așa cum trebuie, în primul rând bine gândite. Consider că, având în vedere faptul că ele vor putea intra cel mai de­vreme în aplicare începând cu 1 ia­nua­rie 2011, trebuie să ni se lase timpul fizic necesar ca fiecare articol să fie în mod efectiv analizat și dezbătut. Schim­bările esențiale pe care aceste coduri  le vor produce în însăși înfăp­tuirea actului de justiție și în cele din urmă impactul deloc de neglijat în viața socială impun o matură chibzuință și îndelungată preocupare.

Domnule deputat Florin Iordache, sunteți la al treilea mandat de parla­men­tar. Cunoscând bine structura legis­lativului înainte și după introducerea votului uninominal, considerați că modificarea sistemului de vot a fost benefică?
Schimbarea produsă nu a fost cea dorită, deoarece au devenit parla­men­tari mulți oameni cu notorietate, dar care nu au nimic în comun cu procesul de legiferare. În plus, referindu-mă la sistemul de acordare a mandatelor astfel cum a fost reglementat, acesta s-a dovedit deficitar și mai ales ine­chitabil.  
Ce credeți că ar trebui făcut, men­ținându-se actualul sistem elec­toral, pentru a se face totuși o selecție cât mai bună a parlamentarilor, cu efecte be­nefice asupra activității Parlamentului?
Consider că structurile de con­du­cere ale partidelor politice ar trebui să se implice serios în selectarea can­di­daților pentru colegiile uninominale. În fiecare partid există oameni valoroși, buni tehnicieni și practicieni pe dome­niile lor de activitate, dar care nu sunt carismatici sau, din motive discutabile, nu au suficientă notorietate. Plasarea lor drept candidați în colegiile favo­ra­bile partidelor pe care aceștia le reprezintă ar constitui o soluție. Le-ar permite accesul în Parlament și astfel ei ar contribui la o îmbunătățire a activității instituției și, indirect, la o reală credibilizare a acesteia.
Domnule deputat, din punctul dumneavoastră de vedere, PSD se află la guvernare? Funcționează așa cum ar trebui Parteneriatul pentru România?
Parteneriatul pentru România, în­cheiat între PSD și PDL, există. El a fost făcut pentru ca România să treacă mai ușor peste efectele crizei eco­no­mice. Din păcate el nu funcționează peste tot în teritoriu. Există județe în care aceas­tă înțelegere fie nu a fost parafată, fie nu funcționează, fie ea a fost ruptă la scurt timp după ce a fost încheiată. Referindu-mă la ceea ce se întâmplă la nivelul județului Olt, trebuie să precizez că nu a fost încheiată nici o înțelegere între organizațiile județene ale PSD și PDL. Reprezentanții celor două forma­țiuni politice în consiliile locale sunt, în fapt, cei mai mari adversari. Orgoliile politice fac, în Olt, ca multe investiții să nu poată fi demarate din cauza opo­zi­ției aleșilor democrat-liberali, iar negocierile pentru împărțirea funcțiilor de conducere de la nivelul instituțiilor deconcentrate să fie blocate înainte de a începe.
În scurt timp se va intra în campania electorală pentru alegerea celor 33 de reprezentanți ai României în PE. Urmează, în toamnă, alegerile pen­tru desemnarea șefului statului. Cum vedeți aceaste campanii electo­rale? Va afecta poziția de partid la guvernare pe care o deține PSD rezultatele pe care le vor obține candidații săi?
Rezultatele PSD vor fi afectate în aceeași măsură ca și cele ale PDL. Cele două partide vor împărți între ele reușitele și nereușitele acestei părți a guvernării 2008-2012. Care dintre aceste formațiuni politice va ști să-și mobilizeze mai bine activul de partid și să-și atragă electoratul la vot aceea va obține mai multe voturi și, implicit, mai multe mandate de europarlamentar. Eu pot spune că PSD, cel mai mare și mai puternic partid al României, și-a dovedit până acum capacitatea organizatorică, obținând de fiecare dată cele mai multe voturi. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, cu siguranță vom avea un tur doi în care vor intra candidații celor două forma­țiuni politice aflate, astăzi, la guver­nare. Eu mizez pe Mircea Geoană, ca viitor șef al statului.
Se poate lăuda PSD-ul, cel puțin parțial, cu îndeplinirea promisiunilor electorale din campaniile electorale de anul trecut?
Nu în măsura dorinței noastre, dar acest lucru nu poate fi imputat par­ti­dului sau reprezentanților săi în Gu­vern. În primul rând, prioritățile guver­nării nu pot răspunde în totalitate poli­ticii de stânga, protecției sociale, măsurilor pe care o guvernare PSD le-ar fi consacrat, atâta vreme cât ne aflăm într-o coaliție la guvernare. Am reușit să ne ținem promisiunea privind pensia socială. Astfel, peste 800.000 de persoane au o pensie minimă de 300 lei. Am pus în aplicare prima majorare cu 3%  a punctului de pensie și urmează o nouă etapă de la 1 octombrie a.c. S-a operat o scădere, mică este adevărat, a prețului la medicamente și s-a subvenționat cu 90% prețul acestora pentru persoanele cu venituri sub 600 lei. Sperăm să reușim, până la finele acestui mandat, să ne ținem toate promisiunile făcute românilor.
Ați declarat public, domnule Ior­dache, că vă opuneți cercetării penale a fostului premier Adrian Năstase. S-a vorbit mult în media despre poziția dumneavoastră la întâlnirea de la Palatul Cotroceni pe care șeful statului a avut-o cu factorii din Justiție. De ce a ținut Florin Iordache, vicepreședintele Comisiei Juridice din Camera Depu­ta­ților, să-l apere pe fostul prim-ministru, în ciuda faptului că acesta a cerut plenului Parlamentului să voteze pentru trimiterea sa în judecată?
Eu nu l-am apărat pe Adrian Năs­tase, ci am militat pentru respectarea unui principiu fundamental într-un stat ce se vrea a fi un stat de drept, și anu­me acela al legalității. Deși am subli­niat de fiecare dată, cu prilejul decla­rațiilor mele publice,  în calitate de vicepreședinte al Comisiei juridice, uneori s-a interpretat greșit poziția mea. Ca jurist, dar și ca vicepreședinte al comisiei de specialitate din Camera Deputaților, eu trebuie să respect în orice condiții  legea. Potrivit legislației și normelor care guvernează Justiția în România, consider că poziția mea a fost corectă, cu toate că nu a plăcut tuturor. Dovezile puse la dispoziția co­misiei parlamentare în cazul dosarelor lui Adrian Năstase nu erau de natură să contureze concluzia existenței unor indicii temeinice cu privire la săvâr­șirea de către Adrian Năstase a  infracțiunilor pentru care acesta fu­sese cercetat penal. Este important de precizat că aceleași acte de cercetare penală au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Am spus de fiecare dată că avem de-a face cu niște dosare instrumentate politic și susțin în continuare acest lucru. Nu sunt singurul care susține așa ceva.
Domnule deputat Florin Iordache, are Justiția românească o problemă? Este această problemă legată și de factorul politic?
Consider că sistemul de justiție parcurge o etapă extrem de importantă în planul reformării sale, iar din această perspectivă s-ar impune a remarca și progesele făcute, ci nu doar a blama un întreg sistem pentru anumite erori cu caracter singular și de excepție.
Lipsa unor coduri, adaptate vremurilor pe care le trăim, reprezintă o problemă pentru reformarea Justiției?
Codurile reprezintă una dintre prioritățile consacrării reformei în domeniu, deoarece doar niște coduri moderne, europene, atât în materie penală, cât și civilă, vor putea asigura un cadru legislativ stabil care să răspundă funcționării unei justiții adaptate așteptărilor sociale, precum și necesității creșterii calității acestui serviciu public.
Lucrați alături de colegii dumnea­voastră parlamentari din comisiile de specialitate la coduri. Care sunt pre­vederile cu care, personal, nu sunteți de acord?
Cu siguranță, sunt o serie de insti­tuții perfectibile, iar alte reglementări ale legiuitorului au suscitat ample discuții și chiar controverse, însă apre­ciez că acest lucru este benefic. Am convingerea că în urma dezbaterilor ce au loc în cadrul Comisiei juridice și a multiplelor amendamente aduse se va ajunge la o formulă agreată atât de teoreticienii, cât și de practicienii drep­tului, dar și de societatea civilă. Punc­tual,  aș remarca printre prevederile ce ar trebui îmbunătățite pe cele referi­toa­re la restrângerea unui drept consacrat constituțional, respectiv cel ce vizează libertatea de expresie. Referitor la legiferarea în materie penală, pot să vă spun că nu sunt de acord cu dezin­cri­mi­narea incestului sau a prostituției. Consider că pentru viitorul societății româ­nești nu este suficient să lași astfel de fapte nesancționate și pe autorii lor doar pradă oprobriului pu­blic. O astfel de abordare a incestului și prostituției, mă refer la forma propusă de Ministerul Justiției, aduce o gravă atingere moralei publice, instituției fa­miliei și valorilor vieții sociale. Nu sunt de acord nici cu vârsta propusă de iniți­a­tor – 13 ani, de la care adolescentul răspunde penal. Poziția mea vizează păstrarea, în continuare, pentru răs­pun­derea penală, a vârstei de 14 ani, iar în acest sens mă văd obligat să subliniez statutul cu totul aparte pe care minorul infractor îl prezintă, deter­minat de particularitățile psiho-fizice specifice, de insuficienta sa matu­ri­zare.
Cum credeți că se pot repara ,,anomaliile” codurilor având în vedere graba adoptării lor? Este justificată dorința de a adopta cele 4 coduri?
Categoric nu trebuie ca ajustarea codurilor să stea sub semnul unei pre­siuni a timpului. Nu avem voie să dăm drumul unor coduri fără ca ele să fie așa cum trebuie, în primul rând bine gândite. Consider că, având în vedere faptul că ele vor putea intra cel mai de­vreme în aplicare începând cu 1 ia­nua­rie 2011, trebuie să ni se lase timpul fizic necesar ca fiecare articol să fie în mod efectiv analizat și dezbătut. Schim­bările esențiale pe care aceste coduri  le vor produce în însăși înfăp­tuirea actului de justiție și în cele din urmă impactul deloc de neglijat în viața socială impun o matură chibzuință și îndelungată preocupare.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
Publicat în : Interviu  de la numărul 65

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: