Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Iranul așteaptă schimbări în politica SUA

Michael COHEN

Ca reacție la discursul președintelui Obama cu ocazia anului nou persan, Nowruz, autoritățile iraniene au declarat: vorbele sunt frumoase, dar ceea ce așteaptă Iranul este o schimbare concretă în politica SUA. Declarațiile iranienilor au fost prezentate, de mare parte a presei americane, ca dovadă că autoritățile iraniene nu sunt interesate de îmbunătățirea relațiilor. Însă o altă interpretare este cel puțin plauzibilă: aceea că Iranul așteaptă schimbări concrete în politica SUA.


Sunt SUA capabile să facă modi­ficări concrete în poli­ti­ca privind Iranul? Schim­bă­rile pentru îmbunătățirea relațiilor între cele două state ar putea fi:
Autorizarea de contacte de rutină între diplomații americani și iranieni
În acest moment, dacă ești diplo­mat american în orice țară, în orice fo­rum internațional, și dacă un diplomat ira­nian așezat alături strănută, ar trebui să facă cerere la Washington pentru a primi permisiunea să îi spui “Noroc.” Există o multitudine de pro­bleme în lume, și asupra multora SUA și Iranul împărtășesc aceleași poziții. Diplomaților americani li s-ar permite astfel să poarte discuții obișnuite cu diplomații iranieni.
Înființarea unui birou american în Teheran
Este o idee atât de bună încât chiar și administrația Bush aproape a pus-o în practică. Ideea este ca Statele Unite, care acum nu au nici un diplomat în Teheran, să înființeze aici o repre­zentanță diplomatică de rang mic. Între altele, diplomații americani din Tehe­ran ar putea emite vize pentru studenții, cercetătorii și turiștii iranieni care vor să călătorească în SUA. În prezent, iranienii trebuie să plece pes­te hotare pentru a obține vize. Există un consens larg în Washington asupra necesității de a se angaja în programe de “diplomație cetățe­nească“ cu Iranul.
Garantarea de vize pentru intrare multiplă sau prelungirea rapidă a vizelor pentru studenții și cercetătorii iranieni
Mulți dintre studenții iranieni din SUA – și chiar sunt mulți – nu au putut să călătorească în Iran având garanția că li se va permite revenirea în SUA pentru a-și continua studiile. Așadar, dacă ești doctorand iranian la o universitate americană și un membru al familiei tale din Iran s-ar căsători, s-ar îmbolnăvi grav sau ar muri, ar trebui să pui în balanță dorința de a fi împreună cu familia și pericolul de a nu-ți mai putea continua studiile. Studenții iranieni ar trebui să știe că pot să-și viziteze familiile și să revină la studii. Și, dacă tot am ajuns aici, ar trebui să fie zboruri directe între Teheran și New York.
Recunoașterea greșelilor din trecut
Încă nu s-a găsit un argument rațional pentru care SUA nu pot să-și ceară scuze pentru că au răsturnat democrația iraniană în 1953. Bill Clinton și-a cerut iertare pentru ce a făcut SUA în Guatemala în 1954. De ce nu s-ar putea face asta și în cazul Iranului?
Demonstrarea nevinovăției SUA față de acuzațiile iraniene
Există credința răspândită în rândul iranienilor că SUA l-au instigat pe Saddam Hussein să invadeze Iranul în 1980. Dacă nu e adevărat, SUA ar trebui să demonstreze că nu e. Poate că Jimmy Carter, care era președinte atunci, ar putea clarifica lucrurile.
Neafirmarea vreunei politici SUA de “schimbare a regimului“
Propunerea administrației Bush de impunere, de către SUA, a unei schim­bări de regim în Iran care să convină SUA a fost profund imorală, categoric ilegală și fără îndoială imposibil de aplicat. A provocat acțiuni ostile din par­tea Iranului. SUA ar trebui să anun­țe oficial că au renunțat la operațiuni de “schimbare a regimului“ în Iran.
Reafirmarea Acordului de la Alger din 1981
În 1981, SUA au semnat un acord cu Iranul, prin care se angajau că “politica SUA este și va rămâne aceea de a nu interveni, direct sau indirect, politic sau militar, în treburile interne ale Iranului“.  Din moment ce s-a sem­nat acel document, SUA ar trebui să afirme că politica SUA va rămâne nes­chimbată.
Desființarea programelor ame­ri­cane de “promovare a democrației“ în Iran
Ideea că SUA pot “promova demo­crația“ în Iran finanțând opoziția irania­nă este o glumă proastă. Nici un reformist iranian care se vrea luat în serios în Iran nu se va apropia de banii americani, iar simpla existență a aces­tor programe îi mânjește inutil și contra­productiv pe reformiști și oferă un pretext pentru represiuni. Cel mai bun lucru pe care îl pot face SUA pentru a sprijini societatea civilă iraniană este să contribuie la relaxarea tensiunilor internaționale. Asta va deschide mai mult spațiul public în Iran decât toți banii din Trezoreria SUA.
Recunoașterea faptului că Iranul are dreptul să îmbogățească uraniu în scopuri pașnice
Este foarte puțin probabil că SUA vor convinge companiile rusești, chine­zești și europene să accepte de bună voie “principiul“ că Iranul are mai puțin dreptul de a îmbogăți uraniu decât Brazilia. Afirmând dreptul Iranului la programe de îmbogățire a uraniului în scopuri pașnice, SUA ar putea trage draperiile și pentru a privi pe fereastră. “Construiește un gard mai înalt în jurul unei curți mai mici“, spune proverbul. SUA vor avea mult mai mult succes cu o campanie pentru solicitarea univer­sal legitimă ca programul nuclear al Iranului să fie mai transparent decât cu cererea nerealistă și unilaterală de încetare a acestui program.
Acceptarea rolului Iranului în stabilizarea și reconstrucția Irakului
Este absolut logic ca unii oficiali din Washington să fie foarte enervați văzând că, după ce SUA au copt un cozonac pentru un nou guvern în Irak, Iranul ar veni și s-ar servi cu cea mai mare felie de influență. Poate că data viitoare când SUA vor hotărî să răstoarne un guvern minoritar sunnit și să-l înlocuiască cu exilați șiiți din Iran, se vor gândi înainte. Dar trecutul nu mai poate fi schimbat. Influența iraniană în Irak este un fapt.
Acceptarea de către SUA a existenței Hamas și Hezbollah, dacă acestea devin partide politice non-violente
Mulți oficiali din Washington sunt alarmați de faptul că Iranul are relații bune cu Hamas și Hezbollah. Dar Iranul și-a folosit influența în Hezbollah în vederea încheierii unui acord național în Liban. Iranul și-ar putea folosi influența în Hamas pentru a forma un guvern palestinian de uniune națională care să încheie pacea cu Israelul. Potrivit unui sondaj comandat de “Journal Street” în acest an, majoritatea evreilor din SUA susțin negocierile de pace cu un guvern de uniune națională palestiniană; un sondaj din Israel a avut rezultate asemănătoare; la fel consideră și numeroși consilieri de rang înalt ai președintelui Obama. Dacă tot sunt de acord cu această idee, SUA ar putea folosi influența Iranului pentru a o aplica.  (M. C.)
Publicat în : Politica externa  de la numărul 65

Comentarii

Comentariul nr.1 - Inder Turksoy a spus în 17.04.2009 12:04:00:
cu ocazia anului nou persan, Nowruz Aceasta sarbatoare nu este nici persana nici kurda cum am mai citit in presa. Aceasta sarbatoare este turcica. Toate popoarele de origine turcica (turc, uzbek, turkmen, kazah sau tatar) sarbatoresc Nevruz sau Newrez.Daca si iranienii sarbatoresc, asta nu inseamna ca este si an nou persan.Ei au importat aceasta sarbatoare de la popoarele turcice cu care au intrat in contact.

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: