Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Președintele Obama resetează politica externă a SUA

Virginia MIRCEA

Barack ObamaAdministrația Obama diferă foarte mult de cea a pre­decesorului său din punctul de vedere al politicii externe. Spre deosebire de provocările cu care se confruntă acasă politicile economice ale lui Obama, strategia sa de politică externă progresează rapid, mult mai rapid decât ne-am fi așteptat.

După preluarea mandatului la Casa Albă, preșe­dintele Obama a numit trei trimiși “super-speciali” în Orien­tul Mijlociu, Iran și Pakistan, a început să sugereze coope­rarea regională ayatollahilor din Teheran, și-a exprimat interesul de a-l vizita pe Bashar Asad al Siriei și își schimbă tonul față de Rusia, indicând în același timp dorința de a forma coaliții pentru a rezolva probleme regio­na­le. Potopul de diplomație a venit du­pă ce Obama a pășit pentru prima dată pe scena internațională ca președinte, cu speranța de a revi­gora atât economia americană, cât și reputația SUA în lume.
 După opt ani de administrație Bush, SUA sunt văzute peste tot în lume ca o superputere în declin. Ea folosește agresiv forța militară, adop­tă un ton arogant în dezba­te­rile internaționale și nu reușește să își depășească problemele interne. Este o superputere care reacțio­nează la probleme globale majore, de la protejarea mediului la lupta împotriva terorismului. Aceasta pe lângă deprecierea standardelor morale ale SUA, care s-au prăbușit dramatic în timpul tragediilor de la Abu Ghraib și Guantanamo, două cazuri de tortură și abuz orchestrate de stat.
Pentru a depăși provocările cu care se confruntă autoritatea morală și legitimă a SUA, președintele Obama a început să se distanțeze curajos de predecesorul său. El a cerut închiderea închisorii Guantanamo și  interzicerea torturii. Primul său interviu pentru Al-Arabia a fost pla­ni­ficat în același scop. El respinge filosofia “Noi vs. Ei”/”Occident vs. Islam” și invocă adesea în discursurile sale tema respectului reciproc; un termen uitat de SUA în relațiile cu alte state.
Diplomația la pachet a lui Obama, sau încorporarea eficace a puterii regionale ca soluție pentru a pune capăt blocajelor actuale, pare a fi metoda cea mai bună. Ea necesită angajarea Iranului într-o cooperare care să facă Irakul și Afganistanul mai sigure, convingerea elementelor talibane moderate să joace un rol mai responsabil, facilitarea negocierilor între Siria și Israel – angajamentul de a menține susținerea indiferent de rezultatele schimbărilor interne în țările respective. Diplomația la pachet va determina de asemenea SUA să renunțe la ambiția de a sprijini democrațiile prost administrate din țările vecine Rusiei, dat fiind riscul deteriorării relațiilor cu Moscova. În același timp, ea va încorpora programul nuclear al Iranului ca parte a unui acord cu Kremlinul.
Orice act de izolare a unei țări – chiar și a uneia ostile – și de formare a unei coaliții de presiune care să o îngenuncheze nu a pro­dus prea multe schimbări pozitive ca element al politicii externe americane și nu pare să facă parte din agenda de politică externă a președintelui Obama. El este conș­tient că distanțarea de George W. Bush necesită mai mult decât far­mec personal și o retorică plăcută, și că trebuie urmată de adoptarea unei serii de politici și decizii dure. De aceea trebuie să își asume responsabilitatea pentru elemen­tele negative ale erei Bush. Poate că va trebui să își ceară scuze pentru pagubele produse de Washington în întreaga lume și va trebui să fie dispus la compromisuri și să arate respect celorlalte țări suverane.
Recunoașterea comportamentului greșit din trecut va ajuta administrația Obama să recâștige încrederea celorlalți. Lucru ce poate necesita înființarea de comitete independente care să investigheze gestionarea ultimelor războaie, mai ales în ce privește tratamentul deținuților.
Politica externă aleasă de Obama nu este ușoară, dar e necesară pentru a deschide o nouă cale Statelor Unite, cu toate că rezultatele poate vor întârzia sau nu vor fi întotdeauna satisfăcătoare.
Publicat în : Editorial  de la numărul 65

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: