Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Solidaritatea internațională e un factor-cheie care, împreună cu disidența cubaneză, va duce la victorie – consideră ex-aliatul lui Fidel Castro, Pedro Fuentes Cid, purtător de cuvânt al Politico Presidio Cubano

Gabriela IONIȚĂ

Pedro Fuentes Cid a luptat pentru eliberarea Cubei și a cubanezilor de sub dictatura lui Batista. Curând după, a realizat că Fidel Castro a trădat revoluția devenind un tiran. Într-o zi, pe când lua arme din casa unui prieten pentru a se lupta cu Castro, a fost oprit de armată, dar nu s-a predat. A avut loc un schimb de focuri în care armata a tras peste 100 de gloanțe în mașina lui. Mai târziu, a declarat că nu-și credea ochilor că a supraviețuit având în vedere că erau peste 140 de găuri în mașină. E convins însă că a supraviețuit datorită credinței în Dumnezeu. Acum, Pedro Fuentes-Cid e unul dintre oamenii-cheie în negocierea viitorului Cubei.

Spuneți-ne, vă rog, Fidel și Raul Castro au crezut cu adevărat în comunism sau au folosit ideologia comunistă ca pe o metodă necesară pentru a-și impune și susține puterea de influență, dar și pentru a beneficia de ajutorul Uniunii Sovietice?
Fidel Castro a folosit ideologia comunistă pentru a rămâne la putere și, în același timp, din cauza simțămintelor sale anti-americane, ca o metodă de protecție împotriva SUA. Cartea lui preferată era “Mein Kampf” a lui Hitler, dar nu a putut îndrepta revoluția într-o direcție nazistă, deoarece regimul sovietic i-a asigurat suportul financiar.

Pentru că ați amintit de suportul fostei Uniuni Sovietice… Președintele Raul Castro a fost recent la Moscova și a semnat un tratat cu președintele Medvedev, fără însă a fi date publicității amănunte despre conținutul acestui document. Dumneavoastră ce credeți despre această vizită?
Cred că principalul motiv pentru care Raul a vizitat Moscova a fost același care l-a mânat în Brazilia și Venezuela, să ceară de mâncare. Guvernul cubanez nu avea cu ce să hrănească populația țării în acel moment. Și nu are nici acum, după toate aceste vizite; situația în Cuba nu e chiar roz.
Domnule Fuentes, care au fost obiectivele inițiale în lupta împotriva lui Batista?
Obiectivul principal a fost răsturnarea dictaturii pentru a aduce democrația înapoi în Cuba. Nu existau multe premise de victorie, chiar dacă asta își doreau majoritatea grupurilor implicate în luptă. Guvernul constituțional al președintelui ales fusese violat și marea noastră majoritate își dorea repunerea în drepturi a Constituției de la 1940.

Ce a fost până la urmă – o revoluție cu susținerea majorității populației sau o lovitură de stat?
Batista – un autoproclamat general – a candidat la alegerile prezidențiale din 1952. Sondajele îl afișau la coada listei candidaților, avea o popularitate foarte scăzută, astfel încât el a decis să-și contacteze prietenii militari și pe 10 martie 1952, cu câteva zile înainte de alegeri, a ajuns la putere prin forță, afundând țara într-un adevărat coșmar.

Referindu-ne la regimul Castro, ce a jucat un rol major în stabilirea cultului personalității – charisma lui Fidel, instinctul de conservare al unei națiuni în tranziție, mentalitatea națională sau altceva?
Fidel Castro a preluat puterea de la o dictatură discreditată pe 1 ianuarie 1959 având de partea sa cam 90% din populație, deci o popularitate imensă. La începutul guvernării sale, charisma a fost un factor decisiv, dar pe măsura trecerii timpului, când opoziția a crescut, teroarea în stare pură l-a ținut la putere.

Dacă Che Guevara a fost responsabil pentru respresalii, atunci cum se explică fenomenul Che – faima și popularitatea mondială în rândul atâtor generații?
Che a fost direct responsabil pentru nenumărate morți ale cubanezilor care s-au împotrivit revoluției în timpul luptelor împotriva dictaturii și a multora care s-au opus acesteia după 1959, dintre care unii chiar luptaseră de partea revoluției. Filosofia lui s-a bazat pe cruzime și ură. Faptul că mulți îi prețuiesc memoria se explică prin ignoranța celor care nu știu cine a fost Che în realitate sau a celor care îi împărtășesc ura.

De-a lungul timpului au existat speculații potrivit cărora moartea lui Che a fost planificată de URSS și Fidel Castro. Ce puteți spune despre asta?
Dacă studiați cu atenție evenimentele care au determinat moartea lui Che în Bolivia, veți vedea clar mâna lui Fidel, dar și pe cea a rușilor. Che se întorsese dintr-o călătorie în străinătate cu puțin înainte să dispară din vizorul public în Cuba. Totuși a avut îndrăzneala să discute cu presa cubaneză despre cum resursele atât de necesare națiunii au fost cheltuite în mobilizările militare împotriva unei invazii americane imaginare. Toată aventura boliviană a avut la bază promisiunea unei susțineri care nu a fost niciodată oferită și o logistică inexistentă. Che a murit fără a ști că amanta lui, iubita sa Tania, care a fost ucisă la rândul ei, fusese în realitate agent KGB. Che mort era mult mai valoros decât ar fi putut fi vreodată Che în viață, atât pentru Castro, cât și pentru ruși.

Revenind la Cuba zilelor noastre, putem afirma că protejarea drepturilor omului din fiecare țară nu mai reprezintă o afacere internă, ci capătă semnificații globale care ar trebui tratate cu mai multă atenție?
Protejarea drepturilor omului trebuie să fie o prioritate pentru orice țară, dar e bine cunoscut că există unele națiuni cărora nu le pasă de asta. Suntem cu toții membri ai Umanității astfel încât respectarea drepturilor omului devine problema noastră, a tuturor. O problemă cu semnificații globale. Cele mai multe ONG-uri denunță încălcarea drepturilor omului, se întâlnesc în forumuri internaționale și dezbat aceste probleme, o mulțime de teorii sunt scoase în față, dar acțiunile încă sunt puține. A venit timpul ca o rețea internațională de ONG-uri și alte organizații să-și facă griji despre acest subiect, să acționeze pe baza unei strategii comune cu măsuri precum boicotul produselor...

Susțineți apelul liderilor unor țări de a introduce măsuri restrictive împotriva Cubei? Care ar putea fi aceste măsuri? La ce ar putea duce așa ceva?
Dacă toate națiunile care respectă drepturile omului s-ar uni într-un front comun, pentru a protesta împotriva violării acestor drepturi în Cuba, s-ar găsi mijloace de a minimaliza crimele împotriva umanității. Dar, cum anumite chestiuni politice și comerciale sunt mai importante, acestea devin o prioritate mai mare decât suferința unei întregi națiuni.

Considerați că fenomenul disidenței, atât în interiorul, cât și în exteriorul Cubei, poate schimba situația politică actuală ?
Însăși disidența poate evolua într-o explozie socială. Am fost martorii acestui lucru de multe ori în istoria lumii. Dar guvernul, cu toată puterea represaliilor, e un inamic dificil. Solidaritatea internațională, cu idealul și cauza noastră, e un factor-cheie care împreună cu disidenții interni și externi cubanezi ne vor aduce victoria.

Cum vedeți dumneavoastră viitorul Cubei? Cum se poate vindeca această țară de “fidelism”?
Viitorul Cubei după reinstaurarea democrației va fi un exemplu pentru cât de rapid poate o națiune să evolueze în bunăstare financiară și bogăție a tuturor cetățenilor ei. Turismul va juca un rol important, la fel și agricultura. Cuba are un teren fertil care poate fi exploatat chiar și numai după o investiție inițială moderată. Oamenii liberi muncesc fericiți.

Publicat în : Interviu  de la numărul 64

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: