Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

România are nevoie de bani. De unde îi luăm?

Vlad ANTONESCU

Iată că au fost spulberate și ultimele speranțe că economia românească ar putea sfida tăvălugul crizei mondiale, decolând ca în filmele americane cu happy-end, exact în momentul când pericolul devine iminent. Cu un deficit bugetar care crește vertiginos, alimentat fiind de spaimele care bântuie mediul de afaceri, dar și de cererile salariale ale sindicatelor, cu un deficit de cont curent intrat în cercul vicios al crizei și cu leul vlăguit de atacurile speculative, România are nevoie ca de aer de un împrumut extern.


"GheorgheÎntrebarea la care se caută un răspuns urgent în aceste zile nu este dacă, ci de unde se vor lua banii? Sumele care s-au vehiculat ca fiind necesare, și de al căror nivel de­pinde într-o bună măsură alegerea soluției de credit variază enorm în funcție de persoana care le-a lansat pe piață. Fostul ministru de finanțe, Sebastian Vlădescu, a fost primul care a spart gheața, declarând că România ar avea nevoie de un împrumut de 20 de miliarde dolari de la FMI. Recent, președintele Băsescu, opunându-se în mod deschis încheierii unui acord cu FMI, a vorbit de necesitatea apelării la un împrumut în valoare de 6-7 miliarde euro de la Uniunea Europeană. Lui Li­viu Voinea de la Grupul de Economie Aplicată i-a ieșit din calcule un necesar de 10 miliarde euro pentru acoperirea găurilor din buget, iar potrivit celor de la Commertzbank, suma s-ar ridica la 38 miliarde.
Iată deci că trebuie să fim toleranți cu încercările guvernului, căruia îi revine în ultimă instanță responsa­bi­litatea deciziei privind recurgerea la un împrumut extern, de a distinge realita­tea de ficțiune din acest noian de viziuni. Opțiunile, în orice caz, sunt li­mitate : FMI, UE sau o combinație între cele două. Avantajele și dezavantajele țin de imagine, povară financiară și nivel de implicare a experților străini în politicile interne.
În acest moment, la baza abor­dă­rilor primează considerentele de ima­gine. Atât în ceea ce privește imaginea gu­ver­nului pe plan intern, unde popu­lația asociază prezența FMI cu im­po­ten­ța autorităților de a gestiona pro­ble­mele economice, cât și pe plan extern, unde investitorii străini pot percepe un acord stand-by ca o frână în calea poli­ticilor guvernamentale de stimulare a economiei.
Pe de altă parte, relația cu UE păs­trează o aură luminoasă, iar un even­tual acord de împrumut comunitar ar beneficia de efectul de halo datorită sistemul european de finanțare, de altfel generos și mai puțin insinuant decât cel al FMI. Problema este însă că nu există nici un precedent în care Uniunea să fi acordat în mod unilateral asistență financiară de criză unui stat membru, la nivel comunitar neexistând instituții cu atribuții și cu staff specia­lizat în derularea unui asemenea tip de asistență. În cazul Ungariei, acordul cu FMI a fost o pre-condiție esențială în decizia Comisiei Europene de acordare a împrumutului, iar prezența experților FMI a reprezentat o garanție că pro­gra­mul de asistență se va derula sub o monitorizare strictă. Mai mult decât atât, nici vistieria UE nu se află acum la momentul cel mai propice pentru a îm­părți cu generozitate ajutoare finan­cia­re fiecărui stat membru aflat în jenă financiară.
Privind însă din punctul de vedere al Bruxellesului, este puțin probabil ca economiile țărilor foste comuniste, care rămân totuși cele mai vulnerabile în fața crizei, să fie lăsate să se des­curce singure. Cronicizarea crizei eco­nomice în Europa Centrală și de Est, mai ales pe fondul tensiunilor cu Rusia pe eternele teme energetice, ar putea crea fisuri sociale și seisme politice cu efecte greu de controlat. Acest lucru nu ar fi deloc în interesul UE care nu poate risca să-și vadă amenințată poziția politică și geopolitică cu greu conso­lidată în țările membre din fosta zonă de influență a URSS.
În acest context, vestea bună este că România are toate șansele ca, după o evaluare atentă și realistă a defici­telor și a scadențelor datoriei externe, să găsească soluții avantajoase de finan­țare. Varianta cea mai fezabilă pare a fi tandemul UE-FMI, care ar neu­traliza eventualele probleme de ima­gine ale unui împrumut de criză, păs­trându-și operativitatea necesară acoperirii necesarului de lichiditate pe termen scurt. La rândul său, leul ar putea beneficia de pe urma unui asemenea acord, consolidându-și tendința de apreciere, pentru a putea intra în acel interval de fluctuație care să asigure reducerea presiunilor asupra deficitului extern fără a periclita situația financiară a populației îndatorată în valută.
Publicat în : Economie  de la numărul 63

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: