Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Steagul armatei chineze flutură în largul Peninsulei Arabice

Michael COHEN

Eșecul persistent al comunității internaționale de a se implica și a răspunde cu eficacitate atacurilor piraților în Peninsula Arabică a determinat China să ia măsuri de securitate după ce câteva din navele ei au fost atacate și reținute în schimbul unei răscumpărări. Această soartă a fost împărtășită anul trecut de peste 40 de nave care au intrat în apele colcăind de pirați din jurul Somaliei și al Golfului Aden. De la începutul anului, chinezii au escortat cel puțin șapte nave din Hong-Kong și de pe continent, și au primit cereri din partea a peste douăsprezece altele.

"FlotaRecent, China a amplasat două distrugătoare în Soma­lia pentru a proteja navele sub drapel chinezesc de atacurile pira­terești tot mai violente. Mișcarea marchează o nouă eră în activitatea de securitate a Chinei dincolo de propriile granițe, oferindu-i posibilitatea de a-și spori capabilitățile navale vitale. Atunci când va analiza strategia de apărare, noua administrație a SUA va trebui să ia în considerare creșterea rolului mari­tim al Chinei.
La scurt timp după Crăciun, două distrugătoare chinezești și o navă de aprovizionare și-au părăsit baza din sudul Chinei pentru a porni într-o lungă călătorie spre Somalia, unde trebuie să protejeze navele sub drapel chinezesc de atacurile piraterești. Condusă de un contra-amiral, flotila Marinei Armatei Populare de Eliberare (APE) reprezintă prima dislocare maritimă a Chinei în afara teritoriului propriu după anii 1500. Totodată, marchează o nouă eră a activității de securitate a Chinei în străinătate. Administrația Obama și aliații SUA trebuie să ia acum în considerație capacitatea Chinei de a-și proteja interesele în străinătate. Acest lucru ar putea schimba fundamental stra­tegia maritimă a SUA în anii următori.
Chinezii au hotărât să ia măsuri de securitate după ce câteva din navele lor au fost atacate și reținute în schimbul unei răscumpărări, soartă împărtășită anul trecut de peste 40 de nave care au intrat în apele colcăind de pirați din jurul Somaliei și al Golfului Aden. Începând cu luna ianuarie, chinezii au escortat cel puțin șapte nave din Hong-Kong și de pe continent, și au primit cereri din partea a peste douăsprezece altele.
Adevăratul motiv pentru care stea­gul Marinei APE flutură în prezent în largul Peninsulei Arabice este eșecul persistent al comunității internaționale de a se implica și a răspunde cu efica­citate atacurilor piraților în această regiune. După un an de atacuri, abia în ultimele săptămâni forțele navale europene au început să ia măsuri împotriva amenințării din regiune, și abia în decembrie Consiliul de Secu­ritate al ONU a adoptat o rezoluție care autorizează folosirea forței, dacă este nevoie, împotriva piraților ce acțio­nea­ză în larg sau pe uscat. Însă s-ar putea să fie prea puțin și prea târziu. Acum marina chineză devine un jucător regio­nal major, alături de cea ame­ricană, indiană și rusească.

„Șiragul de perle”

Beijingul a promis că misiunea sa va respecta recomandările ONU, dar a avertizat că distrugătoarele sale vor rămâne în regiune atât timp cât este nevoie pentru a-și proteja navele. Astfel, misiunea oferă Chinei ocazia nes­perată de a câștiga experiență în desfășurări militare pe termen lung în afara granițelor, precum și numeroase oportunități de a învăța de la flotele mai bine echipate și mai experi­men­tate care operează deja în Golf.
Misiunea trebuie privită și în lu­mi­na extinderii constante a intereselor marine ale Chinei în Asia, inclusiv în așa-numitul “șirag de perle”: o rețea de baze, porturi și alte facilități, care se întinde de la Marea Chinei de Est până la Marea Arabiei.
Fie că este vorba despre baza militară Gwadar din Pakistan sau de aerodromul Woody Island din insulele Paracel în Marea Chinei de Sud, chi­nezii își asigură accesul la facilități de importanță strategică de-a lungul prin­cipalelor rute comerciale ale lumii.
Pe lângă această prezență avan­sa­tă, Marina APE s-a angajat să-și dez­volte capabilitățile navale ca o com­po­nen­tă esențială a „puterii naționale multilaterale” a Chinei. Aceasta inclu­de intenția de a construi cel puțin una, posi­bil chiar cinci grupuri de por­ta­vioane. Flota de 55 de submarine a Chinei este deja mai mare decât a oricărei alte țări din regiune și are capa­citatea de a tranzita coridoare-cheie de transport.
Toate acestea înseamnă că SUA vor trebui să includă activ, de acum înco­lo, capabilitățile chineze în plani­fi­carea lor strategică și colaborarea cu Beijingul în probleme de interes comun, ca problema pirateriei.

Competiția navală

Deocamdată chinezii nu par dis­pu­și să furnizeze servicii de genul celor oferite de Marina SUA de câteva decenii încoace, cum ar fi protejarea navelor altor state. Activitățile Chinei în străinătate se limitează la interesele pro­prii, ceea ce ar putea genera ten­siuni politice între China și alte puteri maritime.
În plus, Washingtonul trebuie să ia în calcul efectul noilor capabilități ale Chinei asupra aliaților și a prietenilor săi din Asia maritimă. Și taiwanezii, și japo­nezii, și sud-coreenii, și singa­po­re­zii și australienii sunt preocupați de ascensiunea maritimă a Chinei. Tokyo speră să-și poată trimite nave proprii la Cornul Africii, și se simte datoare să o facă din cauza expediției chineze. O inten­sificare a competiției navale ar putea destabiliza Asia, iar singurul mod de a evita acest lucru este convingând China să-și reducă activitățile (lucru puțin probabil) sau oficializând parti­ci­parea Chinei la inițiative multilaterale ma­ritime.
Va fi nevoie de gândire inovativă din partea administrației Obama, care trebuie întâi de toate să-și convingă prie­tenii că Marina SUA își va păstra superioritatea maritimă în regiune. Așa cum tocmai a demonstrat China, orice gol poate fi umplut, și nu întotdeauna în beneficiul stabilității pe termen lung.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 63

Comentarii

Comentariul nr.1 - Victoria a spus în 06.02.2009 07:25:00:
Uite un stat care stie sa-si protejeze comertul extern.

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: