Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Drumul industriei românești spre modernizare trece prin POS – CCE și POR

Roxana MAZILU

Criza economică a lovit industria europeană din plin. Mari companii și holdinguri au probleme de a se menține pe piață la nivelul la care își doresc. Micile afaceri par sortite din start eșecului. Iar finanțările și investițiile sunt tot mai puține. Toate în afară de fondurile UE destinate industriei. Ce rol pot avea acestea și cît de accesibile sunt pentru cei care vor avea o nevoie din ce în ce mai acută de ele?



Industria ca termen generic ne indică un domeniu foarte vast care trece prin construcții, metalurgie, mobilă, textile, încălțăminte, industrie militară, cosmetice, alimente până la farmaceutice. Este și un domeniu complex care realizează produse finite și este baza comerțului internațional. Însă nu e suficient să producem pentru a vinde, competitivitatea este esențială și aceasta e dată în prezent mai ales de modernizare și investiții în inovație.    

Un semnal de alarmă

Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie București, Nicolae Vasile, declara încă din anul 2007 că industria românească va muri dacă nu se va moderniza prin fonduri europene. Completând previziunile pesimiste, Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicale din Industria Alimentară, anticipa în acest an că firmele românești de profil vor avea puține șanse de a supraviețui în lupta cu companiile multinaționale. Tot el aprecia că industria alimentară va avea șanse să se relanseze tot prin accesarea fondurilor structurale. Cei doi lideri din domeniu au semnalat o mare vulnerabilitate a industriilor românești, indiferent care ar fi acestea, deși nu toate se află în situații identice.

Suntem parte a politicii industriale comune

Trebuie menționat și faptul că Uniunea Europeană a dezvoltat o politică industrială comună. Începută în anii 1970 ca urmare a șocului petrolier și a presiunii companiilor americane, această orientare depășea concepția că asigurarea unui climat concurențial pe piață va fi suficient. Politica creată inițial de UE a avut ca principii încurajarea de parteneriate și promovarea cooperării în domeniul cercetare-dezvoltare. Acestea au fost niște principii generale deoarece fiecare stat, conform specificului său, a aplicat politici industriale diferențiate.
În anul 1992, Tratatul de la Maastricht a oferit baza legală pentru politica industrială a Uniunii Europene, industria fiind subiectul unui articol special, 157, care cere “Comunității și statelor membre să asigure condițiile necesare competitivității industriei comunitare, Comunitatea putând aplica măsuri speciale numai cu condiția să nu producă distorsiuni ale concurenței.”
Ca urmare a crizei declanșate în 2008 cu siguranță vom asista la o nouă reformă a politicii industriale comunitare, dar până în anul 2013 exercițiul bugetar a trasat liniile de dezvoltare ale fiecărui stat european, iar industria românească se va reforma conform grilei propuse de Programele Operaționale Sectoriale.

3011 miliarde de euro pentru modernizare

Pentru industrie fondurile vin din două direcții. Este vorba mai ales de Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” (POSCCE), dar și de Programul Operațional Regional (POR).
În cadrul POSCCE sunt cele mai complexe axe care aplicate întocmai ar avea rolul de a sprijini creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie de la nivelul UE. Aplicarea cu succes a programului ar trebui să ducă în anul 2015 la o creștere a productivității pînă la un nivel de 55% din media UE. Programul are cinci axe și ghiduri specifice prin care vor fi țințite obiectivele creării unui sistem de producție inovativă și eficientă, cercetării și inovării tehnologice pentru competitivitate, utilizării tehnologiei informației, creșterii eficienței și aprovizionării cu energie. Cei care pot aplica pentru cei 3011 miliarde de euro sunt întreprinderile mici și mijlocii mai ales din industria prelucrătoare și care au potențial de creștere.
Cea mai mare sumă, 1080 miliarde, este dedicata axei 1 –  Dezvoltarea unui sistem inovativ și eco-eficient de producție, apoi urmează axa 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate cu 646 miliarde, axa 3 –  Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele public și privat cu 470 miliarde, axa 4 – Creșterea eficienței energetice și a siguranței aprovizionării, în contextul combaterii schimbării climatice cu circa 725 miliarde restul fiind alocati axei 5 – Asistența tehnică.
Nu toate proiectele au același organism intermediar, acestea fiind împărțite conform domeniului. Ministerul pentru IMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale este autoritate de management pentru prima axă, apoi urmează Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică pentru axa care susține cercetarea, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației pentru axa 3, și Direcția Generală Politică Energetică din cadrul Ministrului Economiei și Finanțelor pentru domeniul energiei. Dar există o autoritate de management unică la nivelul Ministerului Economiei și Finanțelor. Apelurile pentru proiecte și cererile se depun la organismele intermediare, iar banii vin prin autoritatea de management care, însă, nu acordă bani la începutul implementării proiectului, ci decontează investiția.
Spre deosebire de alte programe operaționale unde cofinanțarea din partea beneficiarului poate ajunge și la 2%, în acest caz este vorba despre contribuții mai mari de până la 50% din valoarea proiectului pentru întreprinderile mari.

POR susține afacerile

Programul Operațional Regional aduce o completare financiară și tematică pentru firmele care nu se încadrează în criteriile POSCCE sau care doresc pur și simplu să își finanțeze activitățile și prin POR. Axa 4 – Consolidarea mediului de afaceri regional și local și cele trei domenii majore de intervenție îi susțin pe cei care vor să dezvolte structuri de sprijinire a afacerilor, să reabiliteze vechi situri industriale sau să creeze microîntreprinderi. Din totalul fondurilor alocate, 709,89 milioane euro, din care 633,42 milioane euro din FEDR și 76,47 milioane euro co-finanțare națională, sunt dedicate axei 4.
Regio finanțează doar structurile de sprijinire a afacerilor de interes local și regional, nu și pe cele naționale care fac obiectul POSCCE. Regiunea în care este localizat proiectul contează foarte mult deoarece procentul de cofinanțare poate fi de 60% în București-Ilfov, în timp ce în restul regiunilor scade la 50%. Astfel, 17% din bugetul POR a fost pus la dispoziția autorităților publice, societăților comerciale și camerelor de comerț.
O a doua țintă sunt siturile industriale poluante rămase de pe vremea comunismului. Unele dintre acestea pot fi convertite din nou în unități de producție moderne care să ducă la creșterea economiei și la crearea de noi locuri de muncă. Activitățile care presupun investiții trebuie să fie cofinanțate cu 50% în țară și 60% în București-Ilfov. Doar autoritățile publice locale pot depune proiecte.   
Nu în ultimul rând, Programul Operațional Regional sprijină dezvoltarea microîntreprinderilor productive și prestatoare de servicii care folosesc potențialul regiunilor în care sunt localizate. Mai mult, microîntreprinderile vor fi încurajate să utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, având un rol primordial în creșterea competitivității și productivității pentru proiectele lor având la dispoziție un buget total de 200,09 milioane euro.
Multe fonduri, totuși insuficiente pentru necesitățile industriei românești în care investițiile mari fac diferența la PIB. Nici un proiect încă aprobat și o criză care bate la ușă în 2009 și care a atins deja domeniul industrial. Totuși întreprinderile au un rol esențial la nivel local, astfel încât proiectele lor pentru anul viitor pot atenua chiar parțial efectele crizei.
Publicat în : Economie  de la numărul 62

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: