Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

O șansă pentru România: eco-economia

Mihnea GRAUR

Motto: "Dacă suntem dispuși sa plătim pentru a salva băncile de investiții de ce n-am fi dispuși să plătim și pentru a salva planeta?" Johan Rockstrom, director executiv al Institutului de Mediu de la Stockholm.



Lester Russel Brown, fondator al celebrului Worldwatch Institute, a introdus conceptul de eco-economie prin cartea Eco-Economy: Building an Economy for the Earth apărută în 2001. Dezvoltarea economică pe termen lung fără a afecta mediul nu este un simplu deziderat ecologist, ci înglobează o multitudine de componente care, deși astăzi sună SF pentru conservatori, se vor regăsi peste un deceniu în materiile de studiu ale facultăților.
Eco-economia capătă un rol tot mai important în dezvoltarea durabilă, de unde necesitatea tot mai des dezbătută de a asigura echitatea între generații, dar și în cadrul acestora.
Privind problemele prin prisma ecologiei, globalizarea este un dezastru. Și nu greșim dacă apreciem că începutul dezastrului ecologic este reprezentat de revoluția industrială pornită de Watt, inventatorul motorului cu abur. Nimeni nu poate acuza sub această formă progresul, altfel am fi trăit și astăzi în peșteri sau păduri. Similar, indiferența față de sănătatea planetei nu poate fi catalogată în termeni diplomați decât comoditate.

Dezinteresul românesc

În România dezinteresul față de ecologie este elocvent dacă ne gândim că Alianța Partidul Verde Ecologist a obținut sub 1%, că nivelul emisiilor la mașini este efectiv ignorat sau pur și simplu dacă privim gunoaiele abandonate în poienițe într-o sâmbătă obișnuită. Nici la nivel corporatist situația nu este roză, majoritatea companiilor înființând departamente de specialitate doar după apariția obligației legislative în 2005, care prevede amenzi mari.
Cunoscând bine decalajul economiei naționale față de media UE, în special al industriei, domenii precum cercetarea, dezvoltarea sau achiziționarea ecotehnologiilor trebuie să devină o prioritate națională. Pe această cale România poate fi printre primile state specializate în noile domenii: fabricarea turbinelor eoliene, a celulelor solare, a hidrogeului și a tuturor surselor de energie alternativă, iar unele meserii vor deveni tot mai căutate: meteorologi, geologi, hidrologi, ecoeconomiști, etc.
    
Energia eoliană

Doar 1% din energia electrică produsă pe plan mondial este de generată de puterea vântului. Germania se află pe primul loc în lume cu o capacitate instalată de 22.247 MW (statistica anului 2007), urmată de SUA cu 16.818 MW, Spania 15.145 MW, restul fiind sub 10.000 MW, ceea ce a reprezentat în total consum 6,8%, 0,7%, respectiv 9,7%.
Acest tip de enrgie se află doar în faza de început în România (10 MW în 2007), dar prezintă un potențial important asupra căruia și-au îndreptat atenția nume importante (Enel, Cez, E.ON, Iberdola, Electrabel, Gaz de France, etc.). Unul dintre cele mai importante proiecte eoliene este cel în care GE Energy va livra 139 turbine către CEZ Group pentru proiectul pe care acesta îl dezvoltă la Fântânele (jud. Constanța), prima turbină urmând să devină productivă în primăvara 2009. Puterea totală instalată va fi de 345 MW, ceea ce reprezintă jumătate din capacitatea unui reactor de la Cernavodă, în timp ce termocentrala Paroșeni are 300 MW.
Conform revistei “Biodiesel Magazin”, care îl citează pe Gheorghe Păuna - directorul Centrului Energii Regenerabile -, potențialul eolian tehnic amenajabil al României este de 3.000 MW în varianta pesimistă, în cea optimistă fiind de 9.000 MW. Capacitatea totală a tuturor proiectelor demarate și/sau anunțate este de circa 5.000 MW, echivalent a șapte reactoare nucleare, valoarea totală a acestor investiții fiind estimată la 6,5 miliarde de euro.
Singura piedică este lipsa capacităților în rețele operate de Transelectrica. Iar o problemă tipic românească: infrastrucura. Ținta propusă la nivel național este de a atinge în 2010 ponderea de 33% din energie elctrică să fie produsă din surse regenerabile, 2015 – 35%, 2020 – 38%. Circa 32% din energia electrică a României este produsă de hidrocentrale (37% în 2005, anul marilor inundații).
     
Alte surse “verzi”
     
Celelalte surse “verzi” de energie nu promit, din păcate, o dezvoltare similară. Există un interes pentru energia solară, dar în prezent proiectele se situează cu precădere în zona consumului populației, deși se preconizează a ajunge la sfârșitul secolului cea mai importantă sursă la nivel mondial. Un domeniu în care investițiile în cercetare nu vor fi regretate. Cu condiția să fie făcute.
În același timp, trebuie avut în vedere proiectul recent al Uniunii Europene prin care se dorește eliminarea de pe piață a becurilor clasice până în 2012. Dacă Parlamentul European va vota această lege, pe această cale s-ar economisi până la 12 mild. $ la facturi, iar emisiile anuale de CO2 ar scădea cu 13,2 mil. tone.
Marii producători auto, în frunte cu General Motors și Toyota, au proiecte de mașini electrice, cu hidrogen, etc. sau încearcă reducerea consumului și a emisiilor. Un expert în mediu de la Boeing a anunțat recent că în 3-5 ani compania va aproba primele aeronave civile alimentate cu biocombustibil.
În acest timp, România nu investește în cercetarea de surse alternative, deși importanța economică și cea ecologică sunt de prim interes. Statul român se laudă că AFM a încasat în 4 luni peste 150 mil. euro din taxa de primă înmatriculare, fondurile sunt cheltuite fără prioritizare și bugetare multianuală (instrument esențial în acest domeniu), conducerea AFM este schimbată pentru că a deranjat prea tare un mare producător multinațional de țigări, iar posturile de știri anunță marea lovitură: au fost prinși șase braconieri în Deltă.
Poveștile acestea îmi amintesc de colegii lor de la Greenpeace, care nu au suflat o vorbă când o navă a deversat în ocean mii de tone de petrol, o săptămână mai târziu făceau scandal și se opuneau vehement unui trib de amerindieni cărora tradiția le cere o dată pe an să vâneze o balenă…
     
Eco-concluzii

Sunt arhicunoscute dificultățile din cadrul negocierilor de la Kyoto, mai ales datorită poziției SUA, dar nici în Europa lucrurile nu stau prea bine, Angela Merkel afirmând că “Rezoluțiile privind protecția climatului nu se vor aplica în Germania, în măsura în care acestea afectează locurile de muncă și investițiile”.
Deși contextul economic mondial este defavorabil, planul propus pe 26 noiembrie de Comisia Europenă atinge 200 mld. euro, dar bani cheltuiți cu cap. Pe scurt, ideea Comisiei este următoarea: rezolvarea problemelor economice prezente și dezvoltarea pe termen mediu. Astfel, devin prioritare dezvoltările în infrastructură, spre exemplu 5 mld. fiind alocați pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și de telecomunicații. Țările membre sunt invitate să se focalizeze pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, reducerea TVA pentru produsele și serviciile “verzi”, facilități fiscale pentru încurajarea investițiilor bugetare și private în cercetare-dezvoltare, penetrarea internetului de mare viteză să atingă 100% în 2010, dar și încurajarea unei inițiative europene privind autoturismul ecologic ('European green cars initiative') pentru care efortul financiar va fi de cel puțin 5 mld. euro. Remarc din nou accentul pus pe IMM, Uniunea Europeană repetând deseori în cadrul raportului încurajarea acestora.
În condițiile în care doar necesarul de investiții în rețeaua de apă potabilă este de 4 mld. euro  până în 2013, pericolul financiar prezent devine o oportunitate importantă ce se poate fructifica dacă reușim să elaborăm proiecte fezabile măcar acum!
Pe 5 ianuarie 2009 începe înscrierea în programul “Casa verde” prin care statul finanțează 90% din valoarea de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală sau energie eoliană, dar doar 20.000 dosare vor fi aprobate. În condițiile în care circa 1500 firme și-au declarat interesul de a instala astfel de sisteme, urmărirea obiectivelor formulate de Comsia Europeană se poate face la modul cel mai benefic posibil pentru România.
Acestea sunt doar câteva exemple, la care putem adăuga o largă paletă de domenii spre care România trebuie să se îndrepte, pentru multe dintre ele accesul fiind facil, fără a necesita investiții uriașe. Investițiile în energia eoliană încep să capete forma succesului și datorită faptului că pentru bănci acestea reprezintă o garanție cu grad mare de siguranță, element important în această perioadă.
România are în față o mare provocare: trecerea de la industria poluantă a anilor ’70 la o economie verde a deceniului viitor. Fructificarea acestei oportunități este o mostră de management eficient, de calitate, condiție sine qua non  pentru guvernul ce se va forma în aceste zile. Un guvern căruia nu-i știm încă culoarea, dar sper să fie și verde.

Publicat în : Economie  de la numărul 62

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: