Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Efectele fundamentalismului

Michael COHEN

Scriitorul Peter Watson indică fundamentalismul religios drept o cauză majoră a declinului recent al SUA în topul cercetării științifice și al inovării. Cu siguranță, renașterea interesului pentru știință în Europa Occidentală și Asia le-a ajutat pe acestea din urmă să recupereze diferența în domenii cândva dominate de SUA. Însă de o importanță egală a fost revenirea fervorii religioase în SUA. Profesorii din Kansas își educă studenții în spiritul doctrinei creaționiste, și nu al celei darwiniste, în timp ce guvernul federal reduce fondurile pentru proiectele noi de cercetare și exercită presiune politică asupra oamenilor de știință pentru a-i determina să renunțe la cercetări sau să-și țină secrete descoperirile. Watson arată că fundamentalismul a fost, de-a lungul istoriei, o forță periculoasă care a subminat cercetările și, prin urmare, prosperitatea națiunilor și a imperiilor căzute sub influența ei. Dacă are dreptate, dominația SUA în domeniul științei ar putea deveni o amintire?



De decenii, Statele Unite au condus cu detașare în domeniul "științei adevărate" – de fapt, orice domeniu al științei. Există însă semnale de alarmă, care sugerează că știința americană își pierde supremația și poate chiar se află în pragul declinului. Unul din motive este că, pe măsură ce se răspândesc în SUA, fundamentalismul religios și “fundamentalismul” politic încep să sape la rădăcina vitalității intelectuale americane.
Spre deosebire de această situație, agitația politică izbucnită de cealaltă parte a Atlanticului arată că europenii înțeleg cât de distrugător poate fi fundamentalismul.
Potrivit unui studiu publicat în Physical Review în mai 2004, în anul 2003 numărul de lucrări științifice publicate de autori vest-europeni l-a depășit pe cel al lucrărilor publicate de autori americani, după ce în 1983 existau de trei ori mai mulți autori americani decât europeni. Proporția brevetelor acordate cercetătorilor americani a scăzut din 1980, de la 60,2 la sută din totalul mondial la 51,8 la sută. În 1989, America pregătea un număr de doctoranzi egal cu numărul celor din Marea Britanie, Germania și Franța la un loc; în prezent SUA sunt cu 5 la sută în urma lor. Frecvența citărilor în publicațiile de știință, până acum dominată cercetători americani, în prezent este condusă de europeni.
Pe măsură ce au izbucnit scandaluri în Kansas și în alte părți ale SUA, legate de evoluție și Geneză, biologi reputați au luat atitudine în favoarea teoriei lui Darwin, dar cine știe câți elevi nu s-au îndepărtat deja de biologie din cauza acestor dispute?
Ca rezultat al opoziției fundamentaliste, SUA rămân deja în urmă în cercetările legate de clonare și celulele stem, conduse acum de oameni de știință sud-coreeni, italieni și britanici. În anul 2005 New Scientist publica un sondaj în care aproape jumătate din cercetătorii angajați la Autoritatea SUA pentru Pescuit și Conservarea Mediului (U.S. Fish and Wildlife Service) afirmau că li s-a cerut să-și modifice sau să retragă rezultatele cercetărilor din motive politice.
De la atentatele teroriste din 11 septembrie, numărul de indieni și chinezi veniți la studii în SUA a scăzut cu peste  50 la sută. Acum ei merg în Europa. Numărul de programe de doctorat absolvite de asiatici este în prezent egal cu cel al doctoratelor acordate în SUA și o parte tot mai mare dintre posesorii de doctorate asiatici au studiat în Europa.

Fundamentalismul conduce doar la stagnare

Priviți înapoi la cele patru mari epoci fundamentaliste din istoria universală. Sub influența ziloților israeliți din secolele de dinainte de Hristos, Israelul antic a rămas în urma civilizațiilor din jur, atât din punct de vedere politic, cât și material, și i-a provocat pe romani, care i-au anihilat, dând naștere unei diaspore ce a durat 2.000 de ani. Creștinismul din perioada Imperiului Roman a dus la o jumătate de mileniu de Ev Mediu întunecat, care s-a sfârșit doar cu redescoperirea lui Aristotel în secolul al XII-lea. Fundamentalismul buddhist ascetic din China între secolele al IV-lea și al IX-lea a dus la distrugerea a 4.600 de mănăstiri, înainte ca renașterea Song să dea naștere celei mai frumoase perioade a civilizației chineze. Iar fundamentalismul islamic care a început în Bagdad în jurul anului 1067 a avut ca rezultat un mileniu de înapoiere, care încă afectează lumea islamică.
Dimpotrivă, istoria Europei moderne – revoluția științifică, Iluminismul, confruntările moderniste ale secolului al XIX-lea – poate fi caracterizată ca o victorie a raționalismului și a științei în fața dogmatismului religios. Europa este locul de naștere al științei. În universitățile Europei, în secolele al XII-lea și al XIII-lea, s-a creat experimentul, iar testarea ipotezelor a devenit o formă de autoritate care concura cu cea a bisericii, generând acuratețea, eficiența și prosperitatea pe care se bazează lumea modernă.
Nu există dovadă mai bună decât un experiment spectaculos prezentat în 2005 într-un număr al săptămânalului de știință Nature. O echipă de 17 cosmologi conduși de Carlos Frenk, de la Universitatea Durham din Marea Britanie, a anunțat construirea unui model informatic al universului. După 20 de ani de pregătiri, echipa a preluat un supercomputer în Germania timp de o lună întreagă, înghețând o mare parte a cercetărilor desfășurate în această țară, a realizat 500.000.000.000.000.000 de calcule și a demonstrat dincolo de orice dubiu că Einstein a avut dreptate, că universul se dilată și că materia neagră chiar există.
În aceeași perioadă în care Frenk și echipa sa și-au anunțat rezultatele, alegătorii francezi și olandezi au respins proiectul constituției europene. Printre motivele acestui "nu" s-a aflat respingerea implicită a amenințării fundamentaliste pe care unii o văd în Turcia.
Turcia a încercat să se debaraseze de islamul fundamentalist de două ori – și de două ori a eșuat. În secolul al XVI-lea, turcii construiau observatoare, traduceau texte științifice europene și trimiteau oameni în străinătate să studieze medicina și tehnologia. Dar aceste progrese nu s-au putut maturiza, deoarece bibliotecilor li se interzisese să depoziteze cărți "pline de minciuni" (istorie, astronomie, filosofie). În secolul al XIX-lea, legea Sharia a fost suspendată, Coranul reinterpretat în spiritul democrației parlamentare, iar cărțile de chimie și biologie au fost din nou traduse. Nici de data aceasta nu a durat.
Mai presus de orice, Europa nu este fundamentalistă. Iată de ce, în adâncul sufletului, mulți europeni au rețineri față de intrarea Turciei în UE. Europa are problemele ei și nu are nevoie să importe fundamentalism de nici un gen.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 62

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: