Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Hillary Clinton, noua administrație și viitorul politicii externe a SUA

Radu GEORGESCU

The next U.S. president will have a moment of opportunity to reintroduce America to the world and restore our leadership. Hillary Clinton în “Foreign Affairs” 2007



Datorită felului în care a luptat pentru nominalizarea sa de către Partidul Democrat pentru alegerile prezidențiale din SUA, dar și pentru personalitatea sa complexă, Hillary Clinton a fost numită în funcția de secretar de stat al Statelor Unite. Numirea doamnei Clinton se alătură configurării echipei lui Barack Obama, o schemă complexă în care îi putem regăsi și pe Robert Gates ce își menține funcția de la Pentagon, generalul (r) James L. Jones în funcția de consilier pe probleme de securitate, Janet Napolitano la securitate internă.
Doamna Hillary Clinton se bucură de o experiență de aproximativ 16 ani, atât ca Primă Doamnă a SUA, dar și ca senator de New York. Această perioadă i-a conferit nenumărate contacte cu domeniul afacerilor externe. Doamna Clinton a făcut parte din numeroase comisii de politică externă (mai ales pe probleme legate de Irak și Afganistan, precum și în chestiuni legate de problemele climatice). Spre deosebire de Barack Obama, doamna Clinton a sprijinit declanșarea războiului din Irak, dar treptat a devenit una dintre cele mai importante voci ce susțin retragerea trupelor din acest teritoriu, iar în chestiunea iraniană a sprijinit ideea unei soluții diplomatice în termeni asemănători cu cei ai președintelui ales Barack Obama.

Crize vechi și noi

Ultimele evoluții de pe scena internațională – punând pe tapet și atacurile teroriste din Mumbai, India – ne indică un puzzle extrem de complex pentru constructorii de politici de la Washington. Acuzațiile părții indiene îndreptate spre grupuri radicale pakistaneze aduc un spor de tensiune la nivelul acestei regiuni. Autoritățile indiene afirmă că au capturat un număr de atacatori ce ar proveni din provincia pakistaneză Punjab, toate aceste elemente putând determina destabilizarea relațiilor bilaterale dintre India și Pakistan, iar istoria este martora unui număr important de conflicte militare între cele două părți. Viitorul secretar de stat american a sprijinit relansarea relațiilor cu India, votând în 2006 pentru acordul de cooperare în domeniul securității energetice cu această țară. La vremea respectivă acest act a determinat numeroase critici din partea Pakistanului, îngrijorat de posibilitatea colaborării în domeniul nuclear între SUA și India. Doamna Clinton realizează de asemenea importanța Pakistanului pentru SUA, mai ales în ceea ce privește dosarul afgan, viitoarea administrație americană fiind deschisă spre discuții cu partea pakistaneză, sprijinind ideea întăririi democrației și a drepturilor omului în această țară. Este absolut evident că SUA vor juca un rol fundamental în menținerea păcii și echilibrului între acești doi jucători regionali importanți – India și Pakistan.
În chestiunea afgană, Hillary Clinton sprijină ideile lui Obama, privind necesitatea concentrării eforturilor asupra acestei țări. Ea sugera chiar redirecționarea resurselor din Irak (prin retragerea graduală) spre stabilizarea Afganistanului. Ce este deosebit de important este faptul că doamna Clinton privește stabilizarea regiunii prin prisma construcției statale în Afganistan și în paralel prin construcția de instituții puternice în Pakistan, sperând că treptat se va putea reduce spațiul de manevră al Al-Qaeda și al altor grupări extremiste.
Putem observa o direcționare a politicii externe americane spre recâștigarea rolului de lider mondial prin utilizarea unei metode relativ noi folosită cu succes de europeni, și anume puterea soft. America este datoare să își schimbe politicile, mai ales prin prisma confuziilor doctrinei Bush, și să redea lumii acel pol de stabilitate și libertate pe care Părinții Fondatori ai SUA și l-au imaginat.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 62

Comentarii

Comentariul nr.1 - ion a spus în 17.01.2009 11:26:00:
De acord. Ceea ce SUA doresc in prezent este sa obtina prin puterea soft o noua confirmare a rolului lor hegemonic in lume. In viziunea autorului acestui articol o modalitatea de a-ti demonsrta hegemonia este sa poti arbitra toate conflictele ce apar, sa poti solutiona toate divergentele dintre state. De acord ca asta , dar a vedea aceasta problema ca responsabilitate exclusiva a unui stat va aduce conyinuu replici adverse din partea celorlalti mari actori ai scenei politice care vor si ei sa aiba un cuvant de spus in orice problema salotionata. Si asta, deoarece dupa o relativa stabilitate in oricare din zonele globului urmeaza o implicare directa a arbitrului in viata economica a zonei, cu rpercursiuni benefice pentru el, in primul rand, ceilalti urmnd sa se multumeasca cu ceea ce va lasa acesta sa i se scurga printre degete. Cu alte cuvinte, s-ar cere ca soft sa defineasca un mecanism care sa permita o participare adecvata a tuturor actorilor interesati in solutionarea problemei, care au, binenteles, si capacitatea de a influenta mersul. Cred ca aceasta problema a ordinii mondiale, noua sau actuala, va ramane pentru totdeauna elementul cu care se vor confrunta liderii politici, si nu numai, si in Sec 21. De ce? Pentru ca toti inteleg prin ordine internationala dreptul de a se pronunta, ca egali, in diferite probleme. Acesta este dezideratul celor maio mici, sa fie si ei la masa celor mari. Raspunsul se lasa inca astepta si, sincer, nu cred ca dna Clinton va aduce nici cea mi mica speranta de lumina in domeniu. Ea nu vine in politica dupa pozitia trudutorului cu rezultate remarcabile (ex. Condoleezza Rice; Madeleine Albright), ci
a aparut in politica drept raspuns la faptul ca a fost prima doamna a SUA, iar oferta facuta are valoarea recompensei pentru ca s-a retras dintr-o cursa pe care, cu certitudine ar fi pierdut-o. De aceea, eventuale succese in perioada mandatului ei, cred ca nu pot fi luate in calcul.

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: