Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Potrivit analistului german F. W. Engdahl: “Nu există defel «Independența Energetică a UE»”

Gabriela IONIȚĂ

continuare din numărul precedent


În contextul întrebării precedente, mutările Rusiei pot fi încadrate în registrul inteligenței speculative sau al unui răspuns asimetric ? Am în considerare că pe fondul conflictului din Georgia, Rusia a semnat câteva contracte importante privind vânzările de armament către terți (Siria, Venezuela, de exemplu), și-a intensificat exercițiile militare etc.
Rusia răspunde într-o manieră total asimetrică. Există colaborări la nivel înalt cu Venezuela și cu alte state din America Latină care urmează așa-numita “Doctrină Monroe”, forțând SUA să dea un răspuns; există relații diplomatice energetice rusești la nivel înalt în Asia Centrala și, mai mult chiar, legături cu anumite țări NATO din UE. Răspunde, de asemeni, cu exerciții militare sporite menite a transmite un semnal, neutru sau nu, că pentru noii membri NATO din fosta URSS sau din Pactul de la Varșovia este posibil ca NATO să nu le poată oferi cea mai bună protecție, având în vedere că SUA sunt mult prea puțin pregătite să poată interveni în caz de nevoie.  Important: Rusia răspunde prin împrumutarea guvernului Islandei cu un credit în valoare de 5.4 miliarde dolari în timpul actualei crizei financiare, Islanda fiind un membru NATO neglijat, dar acum destul de strategic.  
Va exista o amânare a acordării MAP-ului Ucrainei ca urmare a instabilității politice si a actualei crize, în care se va ajunge la noi alegeri anticipate ? Vom avea o Ucraină ce va reintra sub aripa protectoare a Rusiei ?
În Ucraina orice este posibil, dar îmi imaginez că Moscova își va folosi influența economică și persuasiunea (direct sau prin intermediari) în încercarea de a sprijini o rezoluție non - NATO a crizei. Din punctul meu de vedere, colapsul guvernului de la Kiev este legat direct de evenimentele din Georgia.
Analizând mutările premierului Putin în unele din țările fost sovietice (ex. Kazahstan, Azerbaidjan, Armenia, Turkmenistan), dar și în relația cu Iranul, precum și contractele economice preconizate sau semnate deja, se poate observa că Rusia face tot ce este posibil pentru a realiza un control total al pieței energetice din zonă. În aceste condiții, mai au vreun sens proiectele gen Nabucco de a contribui la independenta energetică a Europei ?
Nabucco este un proiect mai mult politic care este susținut de Washington ca o încercare de a elimina dependența regiunii și a UE de gazul natural rusesc. Nabucco este conceput destul de prost și prins momentan în răfuieli fără sfârșit. Nu există defel “Independența Energetică a UE”. UE realizează  astfel de ce răspunsul lor la evenimentele din august din Georgia a fost atât de slab față de cel al Washington-ului. Politica Washington-ului este în mod sigur acea de a adânci prăpastia dintre țările UE, în special Germania, și Rusia. Până acum, n-a avut prea mari succese.
Va reuși Europa să găsească o cale de a dialoga pe o singură voce cu Rusia, în sensul unei atitudini unitare atât la nivelul declarativ cât și la cel faptic ?
UE în sine este divizată iremediabil. Există guverne la nivelul Uniunii cum ar fi cel al lui Tusk în Polonia unde ministrul de externe Sikorsky este un neo-conservator, educat de Washington, și există guverne naționaliste care încearcă să-și apere interesele naționale cât mai bine posibil. Într-o astfel de mixtură de vederi politice și interese economice diferite e greu de găsit un ton comun. Politica Washington-ului față de UE este și va fi întotdeauna: Divide et empera – dezbină și cucerește.
S-a tot speculat privitor la un nou război rece, o nouă cortină de fier, izolarea Rusiei. În ce măsură, la început de sec. XXI – în condițiile actuale ale unei globalizări din ce în ce mai evidente – mai poate fi posibil așa ceva ?
Vechiul Război Rece nu s-a încheiat, în realitate, niciodată. O parte – URSS, l-a încheiat, a dizolvat Pactul de la Varșovia și URSS s-a dezintegrat. Cealaltă parte a refuzat să inițieze pașii necesari pentru construirea încrederii, extinzând în schimb NATO foarte agresiv înspre est, încorporând toate statele posibile foste membre ale Pactului de la Varșovia. Încercarea Washington-ului de a împinge Georgia și Ucraina înspre NATO și de a plasa rachete și scuturi de apărare controlate US în Polonia și Republica Cehă arată farsa încheierii Războiului Rece. Declarația SUA din ianuarie 2007 potrivit căreia vor fi amplasate rachete US precum și scutul de apărare anti-rachetă din Polonia și Republica Cehă, poate fi interpretată ca instaurarea unui nou Război Rece.
Președintele Medvedev a vorbit despre o nouă arhitectură de securitate, în cadrul unei lumi multipolare. Să analizăm puțin acest concept și în ce măsură e posibilă concretizarea sa.
Ce am văzut până acum din rezumatele de presă rusești, președintele Medvedev propune o relație mai apropiată între Rusia și țările UE, ceea ce e de înțeles și benefic, din punctul meu de vedere. Avem nevoie de mai multe detalii asupra propunerilor concrete din partea Rusiei, dar UE ar acționa inteligent, consider eu, dacă i-ar răspunde lui Medvedev în mod serios și i-ar propune un dialog.

Publicat în : Interviu  de la numărul 61

Comentarii

Comentariul nr.1 - ion a spus în 26.11.2008 17:04:00:
Cu siguranta monopoaritatea lumii a fost o himera. Tranzitia parcursa in ultimii 19 ani, cu toate eforturile SUA de folosire a fortei pentru a-si impune puterea in zona cea mai ravnita a lumii.

Acum, cand inevitabilul s-a produs si economia mondisla parcurge iar o criza, se va relua disputa pentru suprematie. De aceasta data avem o Rusie mult mai puternica, mai bine ancorata in realitatile europene si cu o contrapondere in crestere. La ea se adauga China si India care sunt hotarate sa valorifice pozitiile casrigate in acesti 19 ani. Cum se vor reflecta aceste evolutii in noua ordine mondiala este foarte greu de anticipat, deoarece jucatorii sunt diversificati, iar pognozele contradictorii. Asteptariele sunt enorme, dar ele difera de la o tara la alta. Pentru Romania, care a revenit deplin la apartenenta sa normala (membra UE; membra NATO)si u un regim social si politic profun democratic, cred ca cea mai mare problema este sa-si gaaseasca cadenta economica si sa reuseasca sa stopeze acest proces de becalizare, care cred ca azi,26.11.2008,prin aparitia lui Tantareanu la B 1 TV, la Nasu, a aratat cat de bolnav este organismul social si politic al natiei. Azi, inainte de o etapa importanta din istoria moderne a tarii- alegerile parlametare.

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: