Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ultimul lider sovietic vrea să revină pe scena politică

Ionuț GAIDĂU

Anunțul a fost făcut public de către cunoscutul om de afaceri și politician rus Aleksandr Lebedev în The New York Times la sfîrșitul lunii septembrie a.c. Deși, inițial s-a abținut de la orice comentarii, într-un interviu acordat ziaristului italian Fiammetta Cucurnia ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a recunoscut că dorește să revină pe scena politică din Rusia. Cînd se va întîmpla acest lucru? În timp ce unii analiști ruși sunt convinși că revenirea lui Gorby în politică reprezintă o himeră, alții cred că aceasta va avea loc în a treia decadă a lunii noiembrie din acest an. Cu toate că părerile sunt contradictorii, un singur lucru este clar. La Moscova viața partidelor mici este incertă, iar liberalii și social- democrații care fac parte din tabăra contestatarilor Kremlinului adună semnături și fundamentează o nouă linie ideologică pentru o nouă construcție politică.



Scena politică din Rusia se restructurează
La Moscova viața politică este agitată. Partidele mici fuzionează între ele, liderii remarcabili din opoziție demisionează, iar în culisele scenei politice sunt gîndite partide noi. În spatele acestor permutări stă Kremlinul, stăpînul puterii politice.
Prima victimă a fuziunilor a constituit Partidul Agrar care pe 12 septembrie a.c. a semnat un Memorandum de fuziune cu Rusia Unită. O lună mai tîrziu, pe 10 octombrie, în cadrul celui de-al XV- lea Congres al Partidului Agrar fuziunea a fost aprobată.
În scurt timp, a venit rîndul partidelor de centru- dreapta. Pe 25 septembrie Partidul Echității Sociale în cadrul celui de-al IX-lea Congres a luat decizia de a se desființa. În realitate, este vorba despre o fuziune între Rusia Echitabilă, Partidul Echității Sociale și Partidul Verzilor.
Mișcările de pe scena politică au efecte și asupra altor partide. Nikita Belîh, liderul Uniunii Forțelor de Dreapta, a anunțat pe 26 septembrie că părăsește șefia partidului, fiind înlocuit de Leonid Gozman. Tînărul politician a reprezentat victima unui proiect politic ce urmărește formarea unei drepte aservite Kremlinului. Aceasta ar fi constituită din fuziunea Uniunii Forțelor de Dreapta, Partidul „Forța Cetățenească” și Partidul Democrat al Rusiei. În propriul jurnal, referindu-se la problema demisiei, Belîh a precizat că nu crede în proiectul Kremlinului și în modernizarea țării de la centru. Astfel, nu a mai avut convingerea morală să rămînă într-un viitor partid caracterizat „marionetă” a Kremlinului de către Boris Nemțov în The New Times.
În acest context, cînd o parte a electoratului și a elitei politice a rămas nemulțumită, la Moscova se negociază fondarea Partidului Democratic Independent al Rusiei. Inițiativa a venit din partea lui Aleksandr Lebedev și Mihail Gorbaciov.

Cine sunt Aleksandr Lebedev și Mihail Gorbaciov?
Aleksandr Lebedev este un bancher de succes, dar și un politician desăvîrșit. Născut într-o familie de intelectuali respectabili s-a integrat rapid sistemului sovietic ajungînd deopotrivă un economist versat, precum și locotenent colonel în KGB. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice a început o nouă etapă în viață. A reușit să înființeze National Reserve Bank și să obțină 30% din acțiunile Aeroflot. Astăzi, potrivit presei din Rusia, are peste 2 miliarde de euro.
Concomitent a devenit un politician activ. Momentul de vîrf a fost anul 2003, cînd s-a duelat cu Yuri Lujkov pentru primăria Moscovei, însă a pierdut cu 12,35% din voturi. Între- timp a fost ales deputat, remarcîndu-se ca adversar incomod pentru Rusia Unită, partid de la care a plecat în iunie 2007. Nici în partidul Rusia Justă nu a găsit înțelegere, fiind exclus în aprilie 2008 deoarece s-a dedicat unor acte compromițătoare formațiunii.
Mihail Gorbaciov este un personaj politic mult mai cunoscut. În calitate de ultim lider al U.R.S.S. a avut un rol determinant în dispariția blocului sovietic. Ceea ce l-a propulsat ca un simbol în Occident, l-a făcut o paria în propria țară. Drept dovadă, vesticii îl decorau cu premiul Nobel pentru Pace în 1990, iar compatrioții săi îi acordau doar 0,5% din voturi la alegerile prezidențiale din 1996. În plus, tentativele sale de a reveni în politică nu au beneficiat de sprijinul poporului rus.

Cum va arăta Partidul Democratic Independent al Rusiei?
Ofensiva declanșată de Kremlin la adresa partidelor mici are un țel clar definit: liniștirea contestatarilor și încadrarea lor într-o direcție politică comună. Numai că, prin coagulare contestatarii nu dispar. De regulă, aceștia încearcă să se regăsească, adeseori înființînd partide sau mișcări politice noi.
Așa se întîmplă și la Moscova. Liberalul Lebedev și social- democratul Gorbaciov dîndu-și deja mîna în vederea creării Partidului Democratic Independent al Rusiei. Mai mult, au lansat o invitație de alăturare lui Nikita Belîh și Vladimir Rîjkov, doi politicieni de factură liberală foarte apreciați. Se pare că Belîh în prezent nu dorește să se întoarcă în viața politică. În schimb, Rîjkov a declarat pentru RIA Novosti că  este o „inițiativă interesantă și se gîndește serios să o ia în calcul”.
În ceea ce privește asocierea unui social- democrat cu un liberal în cristalizarea unui partid este mai puțin relevantă. Partidul Democratic Independent al Rusiei nu este creat pentru doctrinari, ci pentru electoratul reticent față de acțiunile Kremlinului.
Substratul ideologic al partidului va fi suplinit de cauză. Asta s-a observat din primele declarații oferite de inițiatori. Lebedev a vorbit în fața mass- mediei din Rusia despre un partid independent de Kremlin, o adevărată alternativă la dreapta aflată în cădere, iar  Gorbaciov l-a completat precizînd că noua formațiune nu va face favoruri puterii. Totodată au menționat că Partidul Democratic Independent al Rusiei va milita pentru liberalizarea instituțiilor politice, controlul parlamentar asupra puterii, diminuarea capitalismului de stat și reformarea sistemului juridic.
Momentan, discuțiile în vederea fondării partidului sunt în desfășurare, fiind purtate, conform spuselor lui Gorbaciov pentru Interfax, de către anumiți politicieni, intelectuali și oameni de afaceri.

Analiștii ruși sunt sceptici
Preconizatul Partid Democratic Independent al Rusiei va participa la alegerile parlamentare din 2011? Este o întrebare la care în momentul de față se caută răspuns.
Adevărul este că Mihail Gorbaciov după anul 1991 nu a constituit o opțiune pentru electorat. Rușii nu l-au iertat și l-au condamnat pentru totdeauna la dispariție din viața politică. Numai așa se explică de ce Partidul Social- Democrat pe care l-a fondat împreună cu Konstantin Titov, guvernatorul regiunii Samara, nu a reușit să se impună ca forță politică în Rusia. Un partid obscur, care a supraviețuit cinci ani și nu a participat niciodată la alegeri, iar pe 13 aprilie 2007 și-a încheiat activitatea pe baza unei hotărîri luate de Curtea Supremă de Justiție. Acum, în rol de „deadiușka” (bunic), Gorbaciov pornește din nou la drum, propunîndu-și să ofere țării un curs nou. Afirmă că este necesară modernizarea Rusiei și creșterea unei generații de politicieni capabili. Va fi susținut?
Analiștii ruși oferă un răspuns negativ. Profesorul și politologul Sviatoslav Kaspe a declarat că nu crede în existența unei nișe social- democrate, analistul politic Dmitri Oreșkin, evidențiază piedicile Kremlinului, iar Aleksei Malașenko, membru al Centrului Carnegie din Moscova, vorbește despre lipsa unor șanse reale ca lideri precum Lebedev, Gorbaciov,  Rîjkov și Belîh să formeze un partid.
Înființarea Partidului Democratic Independent al Rusiei reprezintă încă pentru mulți o nebuloasă. În zilele următoare probabil vor apărea mai multe amănunte. Însă un rezumat asupra tuturor discuțiilor și comentariilor va fi cunoscut pe 22 noiembrie, zi în care este așteptată nașterea Partidul Democratic Independent al Rusiei în cadrul întrunirii Mișcării social- naționale „Uniunea social- democraților”.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 61

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: