Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Camerele agricole - o “poiana a lui Iocan” sau o bună reformă administrativă

Roxana MAZILU

De trei ani Legea Camerelor Agricole pune pe jar lumea satului și Guvernul. Deși proiectul se dorește a fi unul de coeziune și solidaritate între administrația centrală și agricultori, el a creat mai multe dispute decît acorduri. Totuși, ministrul Dacian Cioloș insistă ca acesta să fie aprobată  până la finalul mandatului acestui Guvern fie ca Lege de către Parlament fie prin Ordonanță de urgență.



      Proiectul de lege face parte din strategia de descentralizare a guvernului 2007-2009 dar nu este o inițiativă a lui Cioloș ci a fostului ministru Gheorghe Flutur. Mai mult, acest proiect reia un desen instituțional care a funcționat în România interbelică și care există în diferite formule și în multe state ale Uniunii Europene. Ca un argument forte al susținerii acestei legi,  la a cărei formulă actuala s-a ajuns cu mare greutate, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale spune că fără aceasta nu vom putea fi performanți în sistemul agricol comunitar. Așa să fie?

Cît este de necesară reforma
      Foarte necesară. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este compus în prezent dintr-o caracatiță instituțională care eșuează de multe ori atunci cînd trebuie să dea dovadă de flexibilitate față de nevoile agricultorilor. Este vorba mai ales de Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA) care oferă consiliere și pregătire pentru agricultori și Oficiile sale județene, de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit care se ocupa cu finanțările europene venite prin FEDR și Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR), organism de reglementare și certificare.
      Statutul Agenției Naționale de Consultanță Agricolă nu permite ca angajații ei să primească fonduri europene pentru consultanță în proiecte blocându-i în statutul rigid de funcționari publici. Condiție care este departe de a stimula implicarea lor în proiecte locale și urmărirea performanței.
      Bugetul Agențiilor dependent de Bugetul de stat și fără posibilitatea de a atrage noi surse de finanțare este de ani de zile o problemă. Nu vorbim aici despre salariile demnitarilor care au fost recent luate la analiză de presă ci la marea masă a angajaților din județe care trebuie să facă practic treabă împreună cu fermierii. Salarizarea slabă îi  descurajează și pe tinerii absolvenți de Agronomie să se îndrepte spre sectorul public. Nu este de mirare că în structurile ANCA lucrează numai 1094 specialiști deși ar fi nevoie de trei ori mai mult.
      Specializarea acestora pentru a lucra cu noi instrumente financiare și legi lasă de dorit. Programele MAKIS au stimulat parțial pregătirea profesională dar suntem departe de a fi ajuns și la un nivel mediu de pregătire profesională.
      Pe de altă parte, aceste numeroasele structuri teritoriale – ONCA, DARD, APDRP -  care au sau nu au sedii, îi determină pe agricultorii să nu mai știe unde să meargă atunci cînd doresc o informație, aprobare sau sprijin. Fie că ceea ce doresc ei nu e în atribuțiunea instituției vizitate, fie că un specialist de care au nevoie nu e disponibil sau sunt prea departe de cei care îi pot ajuta.
      La nivel de județ toate aceste instituții au niște atribuțiuni primite în nediferențiat prin lege iar flexibilitatea lor la specificul zonei este foarte redus. Ar trebui ca specificul cerealier, sau zootehnic chiar pe anumite rase să se regăsească și în numărul specialiștilor județeni și al strategiilor locale. Asta în cazul în care există așa ceva.  
      Organizarea producției, investiții și finanțare, management agricol sunt doar niște cuvinte frumoase de care beneficiază deocamdată doar câțiva norocoși care s-au întâmplat să aibă banii, cunoștințele și capacitatea de a practica o agricultură de nivel ridicat. Petru restul rămân blocajele, marginalitatea și subzistența. Pentru aceștia și nu numai Ministerul a pregătit o lege a Camerelor Agricole care pare un târâm al făgăduinței în agricultură.    
 
Reprezentarea intereselor agricultorilor
      Proiectul înființării Camerelor Agricole se găsește încă de la început în Programul de Guvernare 2005-2008, iar informările asupra acestei teme au început din august 2006. Anul 2008 a însemnat însă elaborarea unui nou concept al Legii Camerelor Agricole și o campanie națională pentru popularizarea conținutului acesteia pentru testarea reacției și colectarea propunerilor din toate regiunile.
      În acest proiect de lege Camerele Agricole sunt concepute ca “organizații ne-guvernamentale, de utilitate publică, non profit cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta și promova interesele socio-economice ale populației care derulează activități în domeniile: agricultură și producție alimentară, dezvoltare rurală, pescuit și acvacultură, silvicultură, îmbunătățiri funciare, cercetare științifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploatațiilor și conservarea solurilor”. Sunt prevăzute să se consituie 41 de Camere Agricole Județene și o Cameră Agricolă Națională cu un prim mandat doi ani, urmând ca apoi să fie extins la cinci ani. Structura județeană cuprinde atît organe deliberative ca Adunarea Generală cu 35 reprezentanți aleși, cît și un corp tehnic, un birou de conducere cu șapte membri și un Președinte și un organ de control financiar. Fiecare camera agricolă județeană își va trimite președintele și cîte doi reprezentanți în Camera Agricolă Națională din România care își va alege din rândul președinților județeni propriul conducător. Iar primul mandat va fi de doi ani tocmai pentru a observa eventualele disfuncționalități ale instituțiilor.
      Adrian Rădulescu șeful de cabinet al ministrului Cioloș a explicat la întâlnirile regionale că dacă producătorii români nu s-au descurcat în activitatea lor este și pentru că a existat o fărâmițare a structurilor agricole și o lipsă de reprezentare a intereselor agricultorilor. Tocmai aceste deficiențe trebuie să le rezolve o Cameră Agricolă.

Dispute
      Ideile se înlănțuie elegant în lege dar capitolele referitoare la alegeri, buget și dotări pot pune sub semnul întrebării toată construcția instituțională. În primul rând bugetul, care va fi alcătuit din sume de la bugetul de stat, bugetele județene, venituri din prestări servicii și activități contractuale, din programe sau proiecte, finanțări europene pentru consultanță, 2% din impozitul pe profit, 2% din impozitul pe terenul agricol și forestier. Deși Camera Agricolă își poate gestiona veniturile autonom totuși cele mai mari temeri cu privire la independența reală a instituției provin de la finanțarea sa de către stat. Totuși, Adrian Rădulescu a precizat că această finanțare bugetară va fi doar temporară până se stabilizează noua instituție.
      Apoi se pune problema organizării alegerilor în fiecare județ și a felului în care agricultorii, provenind de la asociații, cooperative sau individuali își vor face campanie și vor fi aleși … Vor exista cu siguranță probleme fiind vorba și de o prima acțiune de acest gen total inedită pentru spațiul rural.
    Un element pozitiv este faptul că noile instituții au fost gândite ca structuri puternice dar care nu aparțin statului și nu sunt nici asociații de fermieri. Dar tocmai reprezentativitatea acestora în Adunarea Generală le va putea conferi un ton al vocii autorizat și putere. Noul statut este de asemenea avantajos pentru a rezolva problema accesării fondurilor agricole pentru consultanță agricolă și a plăti mult mai bine corpul tehnic care rămâne până la urmă cheia succesului.
      Dacă specialiștii Ministerului se tem că vor rămâne fără locuri de muncă – teamă nefundamentată în condițiile în care necesarul de resurse umane este de 4000 în toată țara – unor fermieri le e teamă de inaccesibilitatea noii instituții solicită înființarea camerelor agricole la nivel comunal

Toamna se numără restanțele
      Viorel Morărescu, Directorul general ANCA, instituția care va constitui baza corpului tehnic al viitoarelor Camere Agricole  a declarat că înființarea acestor camere este necesară pentru a fi alături de celelalte țări europene, dar este foarte importantă construcția lor pentru a nu repeta greșelile ungurilor și polonezilor, unde acestea nu sunt funcționale.
      Fermierii și specialiștii și-au exprimat neliniștea că proiectul de lege al Camerelor Agricole nu va prinde contur. Suspiciunea este fondată, din moment ce la sfârșitul lunii noiembrie 2008 se organizează alegeri parlamentare. Reprezentanții ministerului i-au asigurat însă ca până în toamnă proiectul va intra în dezbatere parlamentară dar până la începutul lunii noiembrie acesta nu se afla pe masa niciunei Comisii de specialitate.
Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 61

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: