Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Europa se îndreaptă spre recesiune?

Anthony McARTHUR

La începutul anului, numeroși observatori își imaginau că de data aceasta ciclul economic global va fi diferit. Pe măsură ce se înmulțeau dovezile că economia SUA cunoștea cea mai severă criză pe piața creditelor și cea imobiliară de după cel de-al doilea război mondial, mulți sperau că sănătatea structurală a economiilor europeană și asiatică le vor împiedica să răcească la proverbialul strănut al Americii.


Date economice recente arată că această “decuplare” nu a fost niciodată decât un vis. A devenit evident că economiile fran­ce­ză, germană, italiană, britanică și japoneză au scăzut în al doilea tri­mes­tru al anului 2008. Între timp, s-au prăbușit și piețele imobiliare din Irlanda, Spania și Marea Britanie, care cunos­cuseră creșteri nesustenabile. Aceste căderi au avut un impact major asupra creșterii economice; la fel și creșterea prețului petrolului și criza glo­bală a creditelor. Europa este de asemenea afectată de efectele combi­nate ale unui euro relativ puternic și ale politicii monetare stricte a Băncii Centrale Europene.
Din august 2007, băncile europene au declarat pierderi de 230 miliarde dolari din credite – aproape egale cu pierderile de 250 miliarde de dolari, tot pe piața creditelor, anunțate de băncile americane în aceeași perioadă. În ultimele luni, operațiunile de creditare au stagnat în Europa. Și mai îngri­jorătoare este posibilitatea ca pierde­rile suferite de băncile europene să fie adâncite de o stagnare economică și de crizele actuale din piețele imobiliare din Irlanda, Spania și Marea Britanie.
Nici băncile americane, nici cele europene nu au răspuns la pierderile din credite prin atragerea unei cantități egale de capital nou. Asta indică faptul că băncile europene, ca și cele din SUA se vor gândi probabil să asprească și mai mult condițiile pentru creditare, în încercarea de a-și redresa situația financiară.
Dacă impactul creșterii prețurilor la unele mărfuri asupra economiei europene a fost atenuat de întărirea relativă a monedei europene, nu trebuie să se minimizeze gravitatea scumpirii petrolului și a alimentelor, care a condus la o politică monetară mult mai strictă în Europa decât în Statele Unite. Banca Centrală Europeană, se știe, are un singur obiectiv: asigurarea unei rate scăzute a inflației în Uniunea Europeană.
Cel mai important eveniment în piețele valutare internaționale după 2002 a fost deprecierea dolarului american sub presiunea unui deficit de cont curent extern foarte mare. Cea mai mare parte a greutății deprecierii dolarului a fost preluată de către euro, întrucât multe state asiatice au intervenit pentru a împiedica o întărire nesusținută a monedelor lor naționale. Combinația dintre un euro puternic și scăderea economică din SUA a încetinit creșterea exporturilor pentru principalele economii europene, mai ales Germania.
Guvernanții europeni ar trebui să fie atenți la riscurile la care sunt expuse economiile lor dat fiind nu doar spectrul recesiunii, ci și recenta creștere a prețurilor petrolului și alimentelor; poate că Banca Centrală Europeană ar trebui să-și relaxeze politica monetară.
În același timp, ținând seama de încetinirea economiilor europene, oficialii americani nu ar trebui să se bazeze pe o creștere a exporturilor, care să continue să susțină economia americană așa cum a făcut-o în prima jumătate a anului 2008. Este nevoie de măsuri suplimentare pentru a stopa spirala descendentă a prețurilor de pe piața imobiliară americană, care amenință să intensifice actuala criză globală a creditelor.
În sfârșit, autoritățile europene și americane trebuie să combată ascensiunea tendințelor protecționiste. Măsurile de limitare a importurilor nu ar face decât să sporească greutățile actuale și să mărească șansele unei recesiuni globale.
Publicat în : Ultimul cuvânt  de la numărul 60

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: