Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Informația – prietenul perfid al zilelor noastre

Angela BRODY

Trăim în „era informației”. Totul se leagă azi,       într-un fel sau altul, de informație, de abundența ei, de aparența ei sau de lipsa ei.


În definitiv, suntem ceea ce suntem pentru că pe parcursul creșterii am avut parte de informații din diverse surse: familie, școală, prieteni și în general propriile experiențe din interacțiunea cu socialul. Iar, dacă informațiile externe propriei ființe sunt foarte importante, pentru că ele ne educă, ne formează, ne transformă treptat, cele interne sinelui sunt esențiale. Într-o lume ca o mare plină de neprevăzut, «cârma bărcii» o reprezintă informația interiorizată, de care câteodată nici nu ești conștient. Exercițiile de interogare asupra propriei persoane devin astfel indispensabile într-un labirint contemporan de oportunități sau de capcane în care vrei să-ți găsești un rost pe măsura înclinațiilor personale, a așteptărilor, dorințelor și capacităților proprii.
Cel care are acces la informații și știe să le folosească are un avantaj imens. Și din acest punct de vedere, al accesului la informație, trăim într-o lume inegală. «Era informației» este restrânsă la statele mai dezvoltate. Conform UNESCO, azi aproximativ 774 milioane de adulți nu știu să scrie și să citească, 64 la sută fiind femei, în timp ce 100 de milioane de copii de vârstă școlară nu sunt înscriși la școală. Iar lipsa de educație și sărăcia sunt strâns corelate: 1,2 miliarde de oameni trăiesc cu sub un dolar pe zi, această sărăcie extremă fiind localizată mai ales în zonele unde analfabetismul este foarte răspândit.
Dacă pentru mulți informația lipsește, pentru alții informația există, însă este un simulacru. Evident, abundența informațiilor zilelor noastre mai puțin te cultivă, mai degrabă îți formează abilitățile de adaptare la un stil de viață «socializant». Cantitatea nu este direct proporțională cu calitatea informațiilor. Așa că privilegiații alfabetizați ai «erei informației» sunt bombardați cu informații diverse venind din partea politicului deseori corupt, al mass-media de multe ori influențate, sau a mondenităților și bârfelor din tabloide ori emisiuni de divertisment.
Am urmărit recent un documentar despre 9/11. Pe parcursul desfășurării lui mi-am dat seama (chiar dacă era realizat într-un mod, cred, destul de obiectiv) de influența acestui «protagonist» al zilelor noastre care este informația. Fără să intru în detalii și în polemici despre ce se știa sau nu la cel mai înalt nivel decizional american, afirm doar următoarele: cunoașterea anumitor informații și permiterea desfășurării efectelor lor de către persoane politice influente pot duce la moartea în masă a unor oameni «jertfiți» fără să vrea și fără să știe în scopul intereselor politice, nu mai puțin criminale, ale celor dintâi. Așadar, cu cât accesul la informație «pare» mai liber și mai răspândit, cu atât informația, venind dinspre politic în special, poate părea mai îndoielnică.
Câteodată informația este folosită pentru a susține un exercițiu de manipulare. În recentul război din Caucaz, Rusia se pretinde a fi nedreptățită de comunitatea internațională și de NATO, deși de fapt a încălcat suveranitatea unui stat independent, Georgia, în scopul de a-și menține aria de influență. Fostul președinte, acum premier al Rusiei, Vladimir Putin, a criticat Statele Unite, afirmând că susținerea Georgiei în conflictul din Osetia de Sud demonstrează o mentalitate tipică Războiului Rece, cu toate că politica Rusiei este una agresivă și amintind ea însăși de zilele Războiului Rece. În acest caz informația este manevrată pentru a sprijini discursul politic al fostului angajat KGB.
Întorcându-ne în sfera rutinei cotidiene, unul din pericolele discrete ale lumii globale în care se integrează și țara noastră se referă la specializarea economică. Pe de o parte, aceasta este o condiție inerentă oricărei economii de piață: specializarea forței de muncă pe operațiuni repetitive duce la o mai mare eficiență și productivitate pentru companii, mai ales cele multinaționale. Pe de altă parte, la nivel cultural, cognitiv, mental chiar, la nivelul aspirației de om cultivat și al capacității de înțelegere a unor mecanisme mai profunde ce transcend propria existență, forța de muncă formată din oameni, nu din utilaje, are de pierdut. Informația, prietenul nostru, îmbrăcat în hainele sale bune, de cultură generală, a încheiat un târg ascuns cu globalizarea și se pare că îl pierde sub ochii noștri.  (A. B.)
Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 60

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: