Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Economia Iranului, în declin

Michael COHEN

În timp ce comunitatea internațională se concentrează asupra programului nuclear al Iranului, dezbaterea internă în Republica Islamică este dominată de tema declinului economic. Întregul spectru politic iranian, inclusiv foști aliați ai președintelui, acuză politicile lui Ahmadinejad care au dus la o inflație scăpată de sub control și penurie a bunurilor de bază.


În campania electorală din 2005, președintele Mahmoud Ahma­dinejad făcea o pro­mi­siune devenită faimoasă: “Să aduc banii din petrolul Iranului pe masa fiecărui iranian." Prețul petrolului s-a triplat, depășind 130 de dolari, dar prea puțini iranieni au văzut bene­ficiile. Întregul spectru politic iranian, inclusiv foști aliați ai președintelui, acuză politicile lui Ahmadinejad pentru inflația scăpată de sub control și penuria de bunuri de bază. Prezen­tându-și demisia în mai 2008, minis­trul de finanțe Davoud Danesh-Jafari arăta înțelegere pentru frustrările iranienilor: "În economie, un guvern nu este judecat după intenții."
Pe măsură ce Ahmadinejad a mărit subvențiile și cheltuielile publice, inflația a devenit principala problemă internă a Iranului. Dacă guvernul recu­noaște o inflație de 18 la sută, par­lamentarii și oficiali ai băncii cen­trale afirmă că rata inflației este undeva între 25 și 30 la sută.
Politicienii se distanțează de preșe­dinte. Un aliat ideologic al lui Ahma­di­nejad a firma tăios: "Echipa economică a guvernului este principala cauză a creșterii prețurilor."
Inflația a afectat serios unele mărfuri. Iarna trecută, prețul pâinii a crescut cu 200 până la 700 la sută în par­tea de nord a Iranului. Pentru a reduce prețurile, guvernul a trimis pâine din Teheran în localitățile din nord, ceea ce a condus la crize și cozi interminabile la brutăriile din Teheran. Cum o iarnă grea a adus cantități-record de zăpadă în nordul Irakului, trupe ale Gărzilor Revoluționare au fost trimise în zonă pentru a înăbuși even­tuale proteste generate de penuria de combustibili și electricitate.
Inflația continuă să crească. Potri­vit Băncii Naționale, prețul orezului a crescut cu 90 la sută în această primăvară. Prețul alimentelor de bază a crescut cu 30 la sută. Pe 19 mai, lide­rul Asociației Măcelarilor afirma că scăderea puterii de cumpărare reduce posibilitatea populației de a cumpăra carne, cândva ingredient de bază al bucătăriei iraniene.
Politicienii se distanțează de pre­șe­dinte. Parlamentarul Hossein-Ali Shahriari, un aliat ideologic al lui Ahma­dinejad, afirma: "Echipa eco­no­mică a guvernului este principala cauză a creșterii prețurilor." Fostul pre­șe­dinte Ali Akbar Hashemi Rafsanjani adaugă: "Nu poți redresa economia crescând cerșetori."
Ahmadinejad își păstrează încă­pă­țânarea în fața inflației accelerate. A ordonat băncilor să reducă dobânzile cu 10 la sută și a intrat în conflict cu directorul Băncii Centrale când acesta a refuzat. «Sarmayeh», principalul cotidian financiar al Iranului, l-a ridiculizat pe noul ministru de finanțe al lui Ahmadinejad, după ce acesta a negat orice legătură între dobânzi și inflație. Iar când Banca Centrală a emis pentru prima dată bancnote de 100.000 de riali, singura soluție pe care a găsit-o guvernul a fost să taie zerourile din coada monedei naționale. Ahmadinejad refuză să accepte orice responsabilitate, în schimb în câteva discursuri din aprilie și mai, a dat vina pe cercuri mafiote obscure și cons­pi­rații ale inamicilor.
Programul de austeritate a eșuat, din cauza lipsei de disciplină fiscală. Luat la întrebări, ministrul petrolului Gholam-Hoseyn Nowzari a recunoscut că guvernul iranian a cheltuit  4 mi­liarde de dolari peste limitele bugetare, pentru a importa benzină, ignorând raționalizarea ca mod de limitare a consumului.
Și programele de privatizare sunt în întârziere. Deși anunțurile privind privatizarea iminentă a unor fabrici sunt multe, vânzările propriu-zise sunt prea puține. Cotidianul reformist «Aftab-e Yazd» observă: "Politicile eronate ale guvernului ne lovesc mai mult decât sancțiunile străinilor."
Însă, în timp ce spiritele se încing, Ahmadinejad îi îndeamnă pe iranieni să aibă credință. În timpul Revoluției Islamice, Ayatollahul Khomeini a rostit celebra frază: "Nu poți porni o revoluție din cauza prețului pepenilor." La aproape 30 de ani de la Revoluția Islamică, Ahmadinejad s-ar putea vedea în situația de a testa adevărul acestei fraze.
Publicat în : Economie  de la numărul 60

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: