Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cea mai mare provocare pentru economia mondială

Cătălin BARBU

Criza financiară actuală este cea mai mare provocare cu care s-a confruntat economia mondială. Tăvălugul său s-a extins din SUA în Europa și nimeni nu poate ști unde și când se va opri.

Criza financiară care a început acum un an este cea mai dificilă experiență cu care s-a confruntat vreodată Banca Centrală Europeană (BCE) în zece ani de exis­ten­ță”, a declarat președintele BCE, Jean-Claude Trichet, citat de AFP.

Zona euro, sub tăvălugul crizei

De la înființarea sa, “BCE a trebuit să ducă o politică monetară în circumstanțe dificile în mai multe situații: corecția mondială a piețelor de capital după explozia noii economii și atacurile teroriste din septembrie 2001”, a enumerat Trichet, într-un discurs ținut la Frankfurt.
“Creșterea tensiunilor de pe piața financiară, începute în august 2007, este, cu siguranță, experiența cea mai dificilă de până acum”, a atras atenția șeful Băncii Centrale Europene.
Singură sau acționând concertat cu alte bănci centrale, BCE a injectat lichidități pe piețe de la începutul crizei creditelor din Statele Unite în august 2007. Criza a luat, între timp, o amploare mondială, iar problemele s-au agravat în ultimele trei săptămâni, după ce sectorul bancar american a început să se prăbușească, după falimentul celei de-a patra bănci de investiții din lume, Lehman Brothers.
Reglementările Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește concurența nu împiedică salvarea, cu costuri de miliarde de euro, a băncilor europene de către autorități, a afirmat preșe­dintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, citat de AFP. “Îm­preu­nă cu Banca Centrală Europeană (BCE), am participat la o serie de pla­nuri de salvare a unor bănci”, a de­cla­rat Barroso, pentru postul de tele­vi­ziu­ne France 24, indicând că regle­men­tările europene clasice cu privire la ajutoarele de stat ar putea fi aplicate cu mare flexibilitate. Președintele CE a menționat că reglementările din do­meniul concurenței nu au fost un obstacol în calea măsurilor decise de gu­verne în situații de urgență și că regulile din UE permit o flexibilitate suficientă, dar trebuie aplicate cu bun-simț. “Când este o problemă de con­curență, încercăm să acționăm fără să afectăm alte valori importante, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea financiară”, a spus Barroso.
Uniunea Europeană este foarte stric­tă în ceea ce privește regle­men­tările în materie de concurență, fie că este vorba despre ajutoare de stat acordate de stat companiilor, fie de fu­ziuni între companii. Mai multe gu­ver­ne au naționalizat parțial unele grupuri bancare în ultimele zile. Astfel, Marea Britanie a naționalizat creditorul ipo­tecar Bradford & Bingley, iar Belgia, Olan­da, Luxemburg și Franța au etatizat Fortis și Dexia. Barroso a susținut, de asemenea, ideea preșe­din­telui francez Nicolas Sarkozy privind organizarea unei reuniuni interna­țio­nale despre reconstrucția sistemului financiar. “Susțin ferm propunerea pre­ședintelui Sarkozy privind organizarea unui summit al celor mai mari eco­no­mii din lume, la sfârșitul lui noiembrie sau la începutul lui decembrie, ca să analizăm sistematic problemele finan­ciare”, a spus Barroso. “Pregătim o serie de măsuri și nu numai la nivel european, trebuie făcut ceva la nivel global”, a mai spus Barroso, confir­mând că în curând va avea loc o reu­niune europeană la nivel înalt cu privire la criza financiară.
Președinția franceză a anunțat că va avea loc o astfel de reuniune în următoarele zile, la Paris, fără să precizeze data. La reuniune ar trebui să participe și șeful CE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, șeful Eurogrupului, organizație ce reunește miniștrii de finanțe ai țărilor membre ale UE, Jean-Claude Juncker, ca și reprezentanții celor patru țări din UE - Germania, Ma­rea Britanie, Franța și Italia - membre ale grupului informal G8, al celor mai industrializate opt țări ale lumii.

Statele din Europa Centrală și de Est pot să facă față crizei

Turbulențele de pe piețele financiare au avut un impact redus asupra sectorului bancar din Polonia, Cehia și Slovacia, unde expunerea băncilor față de activele toxice ale instituțiilor financiare din SUA și Europa de Vest este limitată, au declarat recent oficiali guvernamentali citați de Reuters.
Ministrul polonez de finanțe, Jacek Rostowski, a spus că planurile Poloniei de a adopta moneda unică europeană nu ar trebui să fie afectate de dete­rio­rarea mediului financiar global, iar economia țării sale poate depăși aceas­tă criză. Băncile poloneze au oco­lit investițiile riscante care afec­tează în prezent piețele americane, a mai spus Rostowski, care apreciază că guvernul nu ar trebui să reevalueze în scădere creșterea economică pentru anul 2009, estimată la 4,8%.
Economiștii sunt de părere că fos­tele state comuniste din Europa Cen­trală ar putea evita impactul crizei financiare, datorită conservatorismului din sectorul bancar, ce se menține, în ciuda celor două decenii de capitalism.
Monedele statelor din Europa Cen­trală s-au depreciat ușor, zlotul și coroana cehă pierzând 0,5% la mijlocul ședinței de tranzacționare. Bursele au început să crească, pe fondul optimismului produs de posibilitatea ca legislativul american să voteze planul de redresare a sectorului financiar, după o tentativa eșuată. Creșterea economică solidă din zona Europei Centrale a făcut ca băncile să nu fie atrase de active riscante, precum titlurile garantate ipotecar.
Reprezentanții băncii centrale a Cehiei au anunțat că sistemul financiar este relativ izolat de criza globală. “În prezent, nu există motive de îngri­jorare”, se arată într-un comunicat al băncii.
Nici Slovacia, care va introduce euro de la 1 ianuarie 2009, nu a resimțit efectele turbulențelor de pe piețele financiare internaționale, a spus guvernatorul băncii centrale, Ivan Sramko.
În România, operațiunile subsidia­re­lor băncilor străine expuse crizei financiare din Statele Unite sunt în siguranță, a anunțat unul dintre con­silierii guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Eșecul planului Paulson

Candidații la Casa Albă, Barack Obama și John McCain, au cerut măsuri imediate pentru ca economiile familiilor și micilor întreprinderi să fie protejate, însă acest apel le ascunde destul de prost deruta în urma eșecului înregistrat în Congres de planul de salvare a instituțiilor financiare.
“La fel ca și alții, sunt indignat că domnia iresponsabilității, în vigoare pe Wall Street și la Washington, ne-a antrenat în această criză. Dar la fel de bine știu că a continua cu această lipsă de reacție în fața furtunii din ce în ce mai amenințătoare care suflă asu­pra piețelor noastre financiare ar fi catastrofal pentru economia noastră și pentru familiile noastre”, a spus Obama într-un comunicat. Senatorul de Illinois a propus ca FDIC (Federal Deposit Insurance Corporation), organul federal american de asigurare a depozitelor bancare, să ridice de la 100.000 la 250.000 de dolari pragul maxim până la care sunt garantate depozitele bancare ale persoanelor fizice și ale întreprinderilor mici.
Puțin mai târziu, candidatul repu­bli­can John McCain și-a însușit pro­punerea adversarului și a propus, la rândul său, să fie garantate depozitele bancare de până la 250.000 de dolari.
Rolul FDIC este de a-i asigura pe cei care fac economii că nu își vor pierde banii. Instituția funcționează ca un sistem de asigurare pentru băncile comerciale. FDIC are totodată rolul unui organ de supraveghere: de îndată ce una dintre bănci nu mai prezintă garanțiile necesare, FDIC preia con­tro­lul și o pune în lichidare, asigurându-i totuși pe deponenți că își pot recupera economiile până la o sumă care în prezent este de 100.000 de dolari de persoană.
Mai mulți economiști consideră că o dată cu toate falimentele bancare ce ar urma să se producă până la sfârșitul anului 2009, vor fi necesare fonduri de garantare de cel puțin 200 de miliarde de dolari.

O situație de urgență

Președintele american a declarat că eforturile pentru a determina adop­ta­rea planului de salvare a sistemului financiar american continuă, iar respin­gerea sa de către Camera Reprezentanților nu înseamnă “sfâr­șitul” procesului legislativ. “Realitatea este că suntem într-o situație de urgență ale cărei consecințe sunt mai grave cu fiecare zi ce trece, dacă nu acționăm”, a avertizat Bush. “Admi­nis­trația mea va continua să conlucreze strâns cu liderii celor două partide” din Congres, republican și democrat, a adăugat șeful Casei Albe.
Obama dorește ca sporirea pla­fo­nului de garantare a depozitelor bancare să fie o măsură inclusă în planul de salvare a economiei și a precizat că va discuta despre aceasta în cursul zilei cu responsabili ai Con­gre­sului. Este vorba, a spus el, despre “o etapă în vederea încurajării micilor întreprinderi, despre cum să facem sistemul bancar american mai sigur și să ajutăm la restabilirea încrederii publicului în sistemul financiar”. Oba­ma a precizat că le va cere congre­smenilor “să acționeze fără întârziere pentru a adopta planul de salvare”. Însă Congresul era în vacanță la data declarației.
“Voi face tot ceea ce este necesar” pentru succesul planului de salvare, a promis la rândul său John McCain, intervievat la CNN. Aflat în campanie la Des Moines în Iowa, stat din centru, el a criticat “lipsa de acțiune” din partea Congresului. “Țara și lumea întreagă con­tau pe Washington pentru a-și dovedi calitățile de lider, iar Congresul o dată în plus a venit cu mâinile goale”. McCain încercase să arunce vina implicit pe democrați și în special pe Obama pentru eșecul adoptării pla­nului de salvare.
Planul Paulson, în valoare de 700 de miliarde de dolari, a fost respins cu 228 de voturi la 205 de către Camera Reprezentanților, în special din cauza împotrivirii congresmenilor republicani, care au votat împotriva administrației în proporție de două treimi.
Aproape nouă americani din zece spun că eșecul planului de salvare a sistemului financiar agravează criza, iar 44% dintre ei cred că republicanii sunt responsabili pentru acest eșec, potrivit unui sondaj Washington Post/ABC News.
88% dintre alegători se tem că respingerea planului de salvare de către Camera Reprezentanților agra­vează criza financiară, față de 51%, care se declară “foarte îngrijorați”.  44% dintre respondenți atribuie acest eșec republicanilor, în timp ce 21% îl atribuie democraților.
Alegătorii chestionați sunt însă divizați pe tema conținutului planului. 45% sunt favorabili, în timp ce 47% îl dezaprobă. Alegătorii republicani sunt mai favorabili planului decât demo­cra­ții (55%, față de 42%). În plus, 61% dintre respondenți se tem pentru “americanii de rând”.
George W. Bush este considerat responsabil pentru actuala situație financiară de către 25% dintre respon­denți, în timp ce 18% acuză instituțiile financiare, 8% guvernul și 8% Congresul dominat de democrați.
Majoritatea respondenților, adică 52%, definesc situația actuală drept o “criză”, în timp ce 43% refuză să folosească acest termen și preferă să vor­bească despre “o problemă serioasă”. Dacă 53% dintre alegători se declară pesimiști cu privire la viitorul economic al SUA, 61% rămân optimiști în privința situației financiare personale.
Publicat în : Economie  de la numărul 60

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: