Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Viitoarea Dumă de Stat: câteva posibile scenarii

Laurențiu CONSTANTINIU

Joi, 25 septembrie a.c., la o casă de odihnă din Regiunea Samara, Vladimir Putin s-a întâlnit cu șefii regionali ai Partidului Rusia Unită (Edinnaia Rossiia). Judecând după declarațiile unora dintre participanți, discuția nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor celor din urmă, care ar fi dorit ca printre subiectele ce urmau să fie abordate să se afle și cel legat de perspectivele partidului. Premierul a preferat să le vorbească despre soarta poporului osetin, despre programul „Compatrioții”, inițiat de autoritățile federale în scopul favorizării reîntoarcerii acasă a rușilor din emigrație, despre delimitarea platoului arctic și altele.

Aproape nimic referitor la evoluția viitoare a Partidului Rusia Unită. O singură dată premierul a adus în discuție ceea ce îi interesa mai mult pe liderii de partid regionali: atunci când a anunțat că la 12 seotembrie a.c. a fost semnat Me­mo­randumul privind fuziunea dintre Rusia Unită și Partidul Agrar (Agrarnaia Partiia). Întrebat din sală care este opinia sa despre posibila viitoare cola­borare dintre Rusia Unită și alte formațiuni politice și despre felul cum aceasta ar trebui să se reflecte pe scena politică, Vladimir Putin a răs­puns: „La noi (în Rusia – n.n.) este obli­gatoriu ca pe scena politică a țării să rămână forțe politice de diverse colo­ra­turi politice: și partide de stânga, și de centru, și de drepta, cu o viziune economică liberală”.

Dreapta prezidențială

Odată terminată vacanța parla­men­tară în Rusia, scena politică este mar­toră la diversele schimbări care pot oferi celor interesați de fenomen imaginea privind viitorul eșichierului politic rus: partidele politice sunt cuprinse de febra fuziunilor, cele mari înghițindu-le pe cele mai mici. Cazul Partidului Agrar și al Rusiei Unite este doar una dintre mișcările de acest gen. Un alt partid – catalogat ca fiind un satelit al celui prezidențial Rusia Unită, Rusia Echitabilă (Spravedlivaia Rossiia), a fuzionat cu alte două mici partide: Partidul Echității Sociale (Par­ti­ia Soțialnoi Spravedlivosti) și Partidul Verzilor (Zelionîe). La alegerile parla­mentare de anul trecut, micile partide au câștigat, în total, 7% din voturile electoratului. „Mașinăria politică” de la Kremlin s-a și pus în funcțiune, cu sco­pul de a limita numărul partidelor mici cu șanse reale de a intra în Dumă la trei sau patru. Potrivit unui deputat rus, citat de presa moscovită: „Toate micile partide, înainte de alegeri, sau se ală­tură unui partid mare, sau vor fi sortite dispariției”.
Mișcările de pe scena politică rusă au și efecte mai puțin benefice  pentru unele partide. Spre exemplu, liderul SPS (Soiuz Pravîh Sil/Uniunea Forțelor de Dreapta), Nikita Belîh, a anuțat, pe 26 septembrie, că părăsește partidul, nefi­ind de acord cu politica promovată de formațiune. Conducerea partidului a anunțat deja fuziunea cu partidul „Forța cetățenească” (Grajdanskaia Sila) și Partidul Democrat al Rusiei (Demokraticeskaia Partiia Rossii). Această mișcare de forțe din flancul drept al eșichierului politic convine de minune Kremlinului, interesat să ofere unei părți a electoratului rus o forță de dreapta. Potrivit unor informații pro­venite de la Direcția de politică internă a Administrației Prezidențiale Ruse – un fel de „laborator” al politicii interne din Rusia –, crearea unei formațiuni puternice de dreapta este un proiect la care se lucrează încă din primăvara acestui an. Aceasta este, de fapt, și dorința actualului premier: de a avea în Dumă o fracțiune de dreapta, liberală, loială politicii promovate de Kremlin. Deja șeful acestei direcții din Adminis­trația Prezidențială, Oleg Govorun, s-a întâlnit cu șefii formațiunilor „Forța cetățenească” și Partidul Democrat al Rusiei, Mihail Barșevski, și, respectiv, Andrei Bogdanov, imediat după conflictul din Osetia de Sud. Potrivit informațiilor apărute deja în presa rusă după această întâlnire, Kremlinul do­rește crearea „unei largi coaliții a forțelor de dreapta, formată din cele trei partide și căreia să-i confere o nouă față”.
Din cele înfățișate mai sus se poate spune că pe scena politică rusă, în curând, va apărea o nouă forma­țiu­ne de dreapta, cu alte cuvinte un nou brand politic. Bursa zvonurilor politice de la Moscova afirmă că congresul de constituire a noii formațiuni politice se va desfășura până la sfârșitul anului. Se pare că deja unii din liderii forma­țiu­nii au inițiat negocieri cu Kremlinul, ca­re a sugerat că șeful formațiunii, Nikita Belîh, trebuie să părăsească parti­dul. Astfel, activul de partid a fost pus într-o teribilă dilemă: fie mergeau înainte, alături de fosta conducere, fie se duceau – potrivit unui hâtru membru de partid – „pe stradă sau în păduri”. Și cum „pe stradă” nu și-au dorit, au ales varianta sacrificării actualei con­du­ceri și inițierea operațiunii de fuzionare cu partidele de dreapta agreate de Kremlin: „Forța cetățe­nească” și Partidul Democrat al Rusiei. „Iubita democrată a Kremlinului nu doresc să fiu”, a declarat Nikita Belîh, fostul șef al Uniunii Forțelor de Dreapta, după ce și-a anunțat demisia.

Stânga Kremlinului

Cu privire la flancul stâng, în actua­la sa configurație, Kremlinul consideră că sunt prea multe partide: două. Iar de dorit ar fi unul singur. Situația nu este deloc simplă, mai ales că unul dintre partidele considerate a fi apro­piate premierului Putin – Rusia Echi­ta­bilă – începe să piardă din acțiunile pe care le are la „bursa” simpatiei Krem­li­nului. De fapt, Kremlinul este nemulțumit de ambele partide: Rusia Echitabilă, condus de către Serghei Mironov, nu prea este populară printre alegători; Partidul Comunist, deși mai reprezintă încă o forță destul de importantă, nu mai este considerat că se poate conta pe loialitatea sa. Kremlinul ar avea la dispoziție două va­riante: fie să „închidă” Rusia Echita­bilă, fie să îi determine pe membrii acestei formațiuni să fuzioneze cu Partidul Comunist. „Închiderea” Rusiei Echitabile ar întări considerabil Parti­dul Comunist, fapt care nu aran­jea­ză Kremlinul, iar fuziunea este destul de dificil de realizat din cauza ambițiilor personale ale membrilor celor două formațiuni.
Se pare că până anul viitor, Krem­linul nu se va ocupa de flancul stâng. Abia atunci – afirmă surse din Admi­nis­trația Prezidențială Rusă, citate de presa centrală – Kremlinul va lua o decizie privind viitorul partidelor de stân­ga de pe scena politică rusă. Se pare că în „laboratoarele” Kremlinului se pregătesc două variante: fie „spar­gerea” în bucăți a Partidului Comunist, iar apoi unificarea acestora în jurul Rusiei Echitabile, fie crearea unui nou partid de stânga, care să ia voturile Partidului Comunist, apărut în urma fuziunii Rusiei Echitabile cu Partidul Patrioții Rusiei (Patriotî Rossii). Unii dintre membrii de vază ai Partidului Comunist sunt ferm convinși că, dacă lui Ghenadi Ziuganov i s-ar oferi un post de ambasador în Cuba, ar lăsa baltă șefia partidului, dând, astfel, liber Kremlinului să facă ce dorește cu Partidul Comunist.

Viață politică neinteresantă

Se pare că finalizarea planului de reconstrucție a eșichierului politic rus nu este atât de simplă, în pofida mijloacelor de care dispune Kremlinul. Cele mai mari dificultăți sunt legate de flancul stâng. Cu cel drept, problema este ca și rezolvată. În centrul scenei politice ruse, partidul prezidențial, Rusia Unită, trebuie să facă față luptelor interne și, mai ales, conflictului dintre Boris Grîzlov, președintele Con­siliului Suprem al partidului, și Vla­dis­lav Surkov, adjunctul Administrației Prezidențiale ruse și principalul artizan al actualului și viitorului sistem politic rus.
Oricare ar fi, însă, mișcările făcute de către partidele politice rusești, concluzia nu poate fi decât una singură: prin actuala situație, s-a reușit golirea de conținut a noțiunii de partid și scăderea ratingului Dumei de Stat. Pentru că mulți dintre actualii deputați ruși consideră că – în afară de statutul de deputat – a fi în politică nu mai reprezintă o afacere. Și se pare că așa este din moment ce membrii de partid sunt reduși la statutul de simpli votanți fără voință politică.  (L. C.)

Publicat în : Politica externa  de la numărul 60

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: