Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Hypermarketul politic românesc

Cristian Banu

Un român în spațiu și 20.000 de euro pentru fiecare căpșunar repatriat (25% bonus, adică 25.000 dacă se stabilește la țară), mii de kilometri de autostradă și de „drumuri rapide”, salarii și pensii de sute de euro – asta reprezintă oferta de toamnă a hypermarketului politic românesc. Parcă niciodată promisiunile electorale nu au fost mai penibile, mai monstruoase, mai pe față comer­ciale. „După noi, potopul!” par să gândească politicienii români. Ce dacă e criză? Să fie la ei, acolo. La noi eco­nomia duduiește (sic!) și avem creștere economică record. Să fim noi aleși, după aia vedem cum o scoatem la capăt. Ia d-aici sacoșa și nu uita să pui ștampila unde trebuie!

Asta într-un moment în care SUA și Europa se confruntă cu o criză financiară fără precedent și guvernele respon­sa­bile caută soluții și propun măsuri și planuri de austeritate. „Austeritatea” este însă un cuvânt care nu există în dicționarul românesc, nici la poli­ticieni, nici la electorat. Cum adică? Fără plasmă de 80 cm? Măcar cu 2 cm mai mare decât a vecinului! Fără jeep? Fără „lanț de fântână” de aur la gât? Fără țoale de firmă? Fără șoping la Paris și la Milano, tu? Las’ că ne descurcăm noi. Oare?
Dacă domnul Geoană s-ar ține de promisiune, ar fi nevoie de vreo 75 de miliarde, doar pentru a-i premia pe cei 3 milioane de căpșunari care să se stabilească la țară. Oare Mircea Geoană chiar a gândit „porumbelul” sau i-a scăpat și apoi a plusat din reflex? Majorarea salariilor din învățământ votată în unanimitate de parlamentari zilele acestea este urmată deja de cereri similare din partea tuturor bugetarilor care amenință cu greva. Cost? Vreo 6 miliarde de euro. Dacă am cuantifica toate promisiunile și pomenile electorale am ajunge să ipotecăm bugetul de stat pe cel puțin 30 ani, cam cât un credit imobiliar la care s-au înhămat mulți români pentru a-și cumpăra un apartament. Politicienii fac însă asta pentru a-și asigura un mandat de doar patru ani. Dacă există toate șansele ca apartamentul să mai fie în picioare la sfârșitul perioadei de creditare, în ceea ce privește banii statului, Dumnezeu cu mila!
Căci da, și Dumnezeu e inclus „la ofertă”. PNL majo­rează salariile preoților, democrat-liberalii vor să le ofere bugetele sociale având mai multă încredere în preoți decât în instituțiile statului – normal, de altfel, în condițiile în care Traian Băsescu sapă de patru ani la credibilitatea aces­tora, desigur, nu fără un ajutor consistent din partea clasei poli­ti­ce. Nu este departe momentul în care, în biserică, preotul va avea într-o mână pres­curea, în cealaltă afișul electoral. Între un „Tatăl nostru” și o rugăciune se va stre­cura și „Votați candidatul X care ne-a oferit cu 10% mai mult pentru biserică decât candidatul Y! Licitația continuă, Doamne, ajută!”
Pentru ceea ce se întâmplă acum „iresponsabilitate” este un cuvânt mult prea blând. Acum chiar este momentul pentru o atitudine serioasă și responsabilă. România chiar are atuuri pentru a face față rezonabil crizei: sistemul bancar este bine ținut sub control de BNR care a impus norme foarte stricte, criza apare într-un moment de creș­tere și dezvoltare departe încă de vârf – cum este cazul Spaniei sau Marii Britanii, pe care criza le-a prins exact în momentul în care creșterea economică încetinise și se pregătea să se transforme în stagnare ca în zona euro, SUA fiind în recesiune încă din anii 1990.
Dacă politicienii își vor duce la îndeplinire măcar jumătate din ceea ce promit, economia românească va intra într-o criză fără precedent așa încât la aceste alegeri este pentru prima oară când va trebui să ne prezentăm la vot cu speranța că politicienii NU vor face ceea ce au promis.
Publicat în : Editorial  de la numărul 60

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: