Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Timișoara, metropolă sau oraș de provincie?

Claudia CRISTESCU

Potrivit proiectului Vision 2030, lansat de Primăria Timișoarei, locuitorii din capitala Banatului vor circula pe canalul Bega cu vaporetto-uri venețiene, trenurile de legătură dintre oraș și periferii vor fi de tip S-Bahn și vor fi ridicate pe estacade, iar mijloacele de transport în comun vor fi extinse până la 20 km de municipiu. Toate acestea vizează transformarea Timișoarei în zonă metropolitană, contra sumei de un miliard de euro, pe care edilii timișoreni speră că o vor accesa prin fonduri europene.

Realitatea din teren diferă, însă, de strategiile futuriste ale edililor. În timp ce “vizio­narii” de la conducerea Primăriei Timișoara compară zone din oraș cu locații din metropole europene și ame­ricane, de pildă strada Brâncoveanu (de­numită “Fâșia Gaza” pentru aglo­merarea de haine la kilogram, produse turcești și chinezești expuse spre vânzare) cu celebrul Wall Street din New York, Piața Unirii cu Montmartre-ul parizian sau Timișoara cu Sillicon Valley-ul californian, căile de acces în “metropola Banatului” își întâmpină oaspeții cu groapa de gunoi de la Parța sau cu mormane de mizerie menajeră ori industrială, cu turme de ovine sau bovine, drumuri neasfaltate, iar “orașul de cinci stele” își tratează locuitorii cu artere de circulație blocate, iluminat stradal defectuos, trotuare ticsite cu gropi, culminând cu construcția ilegală din centrul istoric al Timișoarei ce func­ționează ca restaurant, deși are doar autorizație de toaletă publică.  

Metropola, concept american

Zona metropolitană, în sensul de realitate socio-spațială rezultată din extinderea unui oraș spre așezările limi­trofe sau din aria periurbană, subur­bană ori regională, s-a conturat în SUA pornind de la megalopolis-ul BosWash (Boston-New York-Washing­ton-Philadelphia), o aglomerare urbană întinsă de la Boston peste New York, Philadelphia, Baltimore până la Wash­in­gton D.C., pe o suprafață de 140.000 kmp cu 50 de milioane de locuitori, adică 20% din populația Statelor Unite.
În Europa, abia din deceniul nouă al secolului trecut s-a pus explicit problema adoptarii unei strategii integrate de dezvoltare a zonelor metro­­politane pentru a face față mai bine concurenței economice mondiale. Cât despre România, doar la insis­ten­țele UE s-a preluat spre implementare proiectul dezvoltării zonelor metro­poli­tane, deocamdată însă, mai mult la nivel scriptic decât faptic.

Competitivitate economică și dezvoltare durabilă

Experiența celor 120 de regiuni sau zone metropolitane de la nivelul Uniunii Europene (dintre care 33 sunt membre ale Rețelei Europene a Regiu­nilor și Zonelor Metropolitane, MET­REX) demonstrează că asemenea structuri administrativ-teritoriale – gestionate eficient – pot ajunge rapid la competitivitate economică, iar dez­voltarea lor viitoare este una durabilă. Cu toate acestea, înființarea zonelor metro­politane în România este în re­lan­ti, privând locuitorii lor de beneficiile ce ar rezulta din atragerea investitorilor și fondurilor comunitare pentru finan­țarea proiectelor de dezvoltare regio­nală, respectiv din dinamizarea sectoa­relor construcțiilor, serviciilor și turis­mului.

Blocați în proiecte

Actualmente, în România există șapte poli urbani de creștere – Iași, Cons­tanța, Ploiești, Craiova, Cluj-Na­po­ca, Brașov și Timișoara – cărora li s-au alocat 1.117 milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională având drept scop creșterea calității vieții, crearea de noi locuri de muncă, reabilitarea infrastructurii urbane și îmbu­nătățirea serviciilor urbane, inclu­siv a serviciilor sociale, respectiv dezvol­tarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului. Din păcate, banii europeni nu au servit până acum autorităților autohtone blocate în proiecte metropolitane futu­riste nematerializate. Pretextul adesea invocat se referă la imposibilitatea pu­nerii în practică a planurilor metro­po­li­tane exclusiv în baza unei decizii admi­nistrative și în condițiile absenței unei consultări a persoanelor din localitățile vizate.

Vision 2030

La Timișoara, autoritățile locale în cooperare cu orașul Milano și cu apo­rtul Institutului Fraunhofer din Stut­tgart, al prestigioasei firme de arhi­tec­tură Skidmore Owings&Merril, al Facul­tă­ții de Inginerie în Construcții din cadrul Politehnicii din Milano, al Unive­rsității din Lecco și al AREP Paris, au schițat un proiect în premieră pentru România, de dezvoltare a traficului integrat în oraș și zona metropolitană, pentru asigurarea mobilității trans­por­tului urban, regional și chiar național sau internațional. Strategia „Vision 2030 – Timișoara – metropolă euro­pea­nă high-tech, cu rădăcini istorice și culturale” reunește mai multe proiecte: CFR – realizarea centurii feroviare de Nord, modernizarea gărilor CFR ca stații de transport intermodal și ridi­carea liniei de cale ferată pe estacadă; Drumuri – închiderea inelului de cen­tură, realizarea inelului IV, amenajarea unei rețele de piste pentru bicicliști; Trans­port public – conectarea opti­mizată de transportul pe cale ferată și individual, motorizat și implementarea unui sistem de management inteligent și integrat pentru trafic; Aeroport – conectarea Aeroportului Internațional „Traian Vuia“ de rețeaua feroviară și conectarea aeroportului de rețeaua rutieră. Astfel, proiectul vizează moder­nizarea celor patru gări ale Timișoarei (Gara de Nord, de Est, de Sud și de Vest), un posibil traseu pentru viitoarea estacadă (de la Gara de Nord la Gara de Est și de la Gara de Est la Giarmata și Remetea Mare) și modernizarea transportului public prin amenajarea de autogări pentru traseele din întreaga zonă metropolitană, insta­la­rea unui sistem de park and ride în no­durile transportului public, extinderea rețelelor de tramvai, troleibuz și au­to­buz, valorificarea potențialului de trafic naval pe canalul Bega.

Localități tip “dormitor”

În paralel cu proiectul edilității, Consiliul Județean Timiș a inițiat o serie de dezbateri în urma cărora cei 27 de primari ai localităților din jurul municipiului și-au exprimat acordul de a se uni cu orașul de pe Bega, pentru a forma “Zona Metropolitană Timișoara”. Viitoarea zonă metropolitană ar urma să cuprindă cele 28 de localități, cu Timișoara ca nucleu plus orașul Recaș și alte 26 de comune aflate în raza de interes a municipiului reședință de județ: Becicherecu Mic, Chevereșu Mare, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Jebel, Liebling, Moșnița Nouă, Orțișoara, Parța, Pișchia, Remetea Ma­re, Sacoșu Turcesc, Săcălaz, Sâna­n­drei, Sânmihaiu Român, Șag, Bucovăț, Biled, Mașloc, Peciu Nou, Uivar, Du­deștii Noi, Pădureni și Satchinez. Până în octombrie, fiecare dintre cele 28 de primării va trebui să adopte o hotărâre de consiliu local prin care să își legi­fereze acceptul de a se integra în “Zona Metropolitană Timișoara”.
Menirea unei asemenea zone metro­politane este dezvoltarea unitară a infrastructurii și activității economice nu doar în principalul oraș component, Timișoara, ci în toate localitățile men­țio­nate. Potrivit președintelui CJT, Cons­tantin Ostaficiuc, se urmărește elimi­narea sintagmei de localitate „dormitor”, de unde oamenii pleacă dimineața la lucru la Timișoara și se întorc seara la casa construită în localitatea periurbană, ceea ce duce la o concentrare excesivă a activității în Timișoara.

Propunere de șapte ani

Necesitatea unificării Timișoarei cu localitățile periurbane a apărut în 2001, atunci când s-a constatat că dezvoltarea economică a orașului de pe Bega este paralizată, investițiile stagnează, circulația rutieră s-a blocat, iar numărul populației crește. În timp ce dezvoltarea orașului se blocase, loca­litățile periurbane s-au extins prin construirea unor cartiere noi de vile, până la granița cu reședința de județ. În 2004, Radu Radoslav, arhitec­tul-șef al orașului la acea dată, a elaborat o strategie de dezvoltare ur­ba­nistică pe termen lung a Timișoarei, care a fost adoptată de Consiliul Local. Proiectul preconiza dezvoltarea Timi­șoa­rei ca zonă metropolitană și ca cel mai important oraș pe axa București-Budapesta.

Unitate teritorială de secol XXI

În urmă cu doi ani, președintele Consiliului Județean Timiș, Constantin Ostaficiuc, iniția dezbaterea “Timi­șoa­ra – metropolă sau oraș de provin­cie?“, în contextul scăderii îngrijoră­toa­re a ritmului investițional în județ, motiv pentru care existența zonei me­tro­politane ar fi putut asigura accesul la fonduri europene pentru dezvoltare. Într-adevăr, experiența statelor euro­pe­ne recomandă modelul zonelor metropolitane drept unitatea teritorială a secolului XXI. Este normal ca Timi­șoara să intre pe acest traseu. Ră­mâne de văzut, însă, dacă un oraș ce nu izbutește să gestioneze problemele curente legate de trafic, ecologizare sau sistematizare stradală va putea fi un nucleu pentru o viitoare zonă metropolitană.
Publicat în : Economie  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: