Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Salariul mediu – departe de clasa medie

Mihnea GRAUR

Salariul mediu net a crescut în ultimul an cu 24,4%. Astfel, conform datelor furnizate la început de august de Institutul Național de Statistică, salariul mediu net în luna iunie 2008 a fost de 1273 lei, echivalent 348 euro; creșterea față de luna precedentă a fost de 2%. În condițiile în care inflația anuală estimată la iulie 2008 deja a depășit 9% și BNR a revizuit ținta de inflație de la 6% la 6,6%, iar pe de altă parte există o presiune de creștere salarială pe piața muncii, trebuie să ne așteptăm la negocieri dure anul viitor privind salariul minim.

Statisticile INS

Ponderând creșterea de aproa­pe 25% a salariului mediu cu nivelul inflației, descoperim o creștere reală de 14,5%. Pe de altă parte, raportând la euro, creș­terea este de “doar” 10%. Unii analiști consideră această evoluție ca fiind spectaculoasă, Banca Națională o apreciază ca periculoasă, angajatorii sunt sub o presiune continuă, în timp ce salariații și sindicatele o consideră insuficientă. Sigur, depinde și unghiul din care privești și evaluezi situația de fapt.
Câștigul mediu salarial în luna iunie a fost cu 2% mai mare decât în luna mai, cele mai mari creșteri, între 11% și 15%, fiind înregistrate în special în domeniile de activitate controlate de stat (sau care au aparținut statului până recent): poștă și telecomunicații, silvicultură, producția și furnizarea de energie electrică, petrol, gaze și apă, cocsificarea cărbunelui și tratarea combustibililor nucleari. De asemenea au beneficiat de majorări salariale între 5% și 8% angajații din sănătate și asistență socială, administrație publi­că, chimie, poștă și curierat; iar între 3% și 5% au beneficiat salariații care activează în industria ușoară, învă­ță­mânt, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații).

Elementele esențiale, ignorate
Sunt însă ignorate – cu bună ștință și/sau nepricepere – câteva elemente esențiale.

1. Trecerea în legalitate

De la introducerea cotei unice de 16%, trecerea în legalitate a devenit un fenomen firesc cu presiune atât din partea angajatorilor, cât și a anga­jaților. Patronii preferă să își plătească liniștea controalelor și totodată să scape de presiunea angajaților care par a conștientiza tot mai puternic impor­tanța pensiilor, iar aici este vorba și de impactul pensiilor private, de preocuparea pentru contractarea unui credit important, dar și de grija de a menținere în firmă angajații formați, experimentați, care au dat dovadă de valoare.
Aici s-au dovedit a fi decisive legis­lația, dar și instituțiile statului. În ge­neral discutăm de diferențe semni­fica­tive între salariul real și cel de pe hârtie în cazul tinerilor educați și bine infor­ma­ți, preocupați nu doar de interese pe termen scurt, ci și de dorința achi­ziției de case și mașini. În condițiile înăspririi condițiilor de creditare și de majorare a dobânzilor, lupta pentru credit a devenit una acerbă, cu atât mai mult cu cât și nivelul chiriilor a crescut într-un ritm fulminant.

2. Structura de personal

Structura de personal a cunoscut o evoluție efectiv dinamică abia în ultimul deceniu. Acest fenomen a con­dus la modificarea structurală a pro­fesiilor, de exemplu mai mulți angajați IT, mai puțini mineri, iar în condițiile actuale de salarizare impactul asupra venitului mediu este evident. Sigur, este vorba și de alinierea evoluției câștigurilor din anumite domenii (de exemplu juriști sau, mai recent, cons­tructori) la nivelul pieței, raportul cerere-ofertă fiind dezechilibrat atât intern, cât și comparativ față de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană.
Tot la capitolul structură trebuie punctat faptul că ponderea angajaților în mediul privat este în creștere față de cel public. Având în vedere că mediul privat este în general direct productiv, nu și cel public, putem aprecia ca fireas­că evoluția salariilor. În acest context trebuie reamintit că în cursul anului au loc variații semnificative ale câștigului mediu determinat de acor­darea de prime în lunile decembrie și martie/aprilie (Crăciun și Paște), a celui de-al 13-lea salariu în decem­brie/ianuarie sau a primelor de vacan­ță în lunile de vară. Sigur, aceste bonusuri vin ca urmare a negocierilor dintre sindicate și patronate și nu ar trebui să supere pe nimeni. Dar atâta vreme cât sindicatele sunt puternice mai mult în mediul societăților de stat și mai puțin în al celor private (excep­țiile sunt Petrom, Dacia, Mittal Steel Galați etc.), putem vorbi mai mult de cumpărarea liniștii tuturor guvernelor postdecembriste decât de capacitatea liderilor de sindicat de a negocia. Iar aceste lucruri devin tot mai vizibile…

3. Salarii în lei vs. salarii în euro

Un simplu calcul arată că un angajat care are salariul negociat în euro, câștigând în iunie 2008 la fel ca în iunie 2007, a beneficiat datorită cur­sului de o majorare de circa 15%. Evoluția cursului de schimb poate să accentueze și în continuare această influență exercitată asupra salariului mediu, dar să nu uităm că multe societăți își elaborează situațiile finan­ciare interne în moneda unică euro­peană, inclusiv prețurile de desfacere și productivitatea muncii.

4. Presiuni mari

Cele mai mari presiuni vin din sfera negocierilor privind salariul minim. Practic nici nu s-au încheiat bine discuțiile despre indexarea salariului minim – stabilită încă din toamna trecută să aibă loc la mijlocul anului acesta –, că o dată cu luna septembrie sindicatele vor readuce în prim-plan nivelul pentru anul 2009. Este firească preocuparea continuă asupra acestui subiect, însă absolut anormală modalitatea de finalizare – sindicatele “arătând pisica” guvernanților într-un an electoral.
În contextul în care se știe foarte bine că modificarea salariului minim atrage după sine creșteri salariale în lanț peste tot unde salariul minim al unității este același cu cel pe eco­nomie, grilele sunt date peste cap, în special în sectoarele publice, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
Realitatea este că angajatul român este încă influențat aproape în exclu­si­vitate de nivelul salariului sau a includerii în pachetul salarial a altor avantaje – de la bonuri de masă până la telefon mobil și mașină. Politica fir­mei față de training sau mana­ge­men­tul carierei interesează doar segmente înguste. Prețul ridicat al alimentelor și utilităților susține presiunea exercitată de sindicate, de piața muncii în general.
De asemenea se adaugă presiu­nea celor plecați la muncă în străi­nă­tate – atenție, nu neapărat căpșunari! – care s-ar întoarce să lucreze din nou în România pentru un salariu net de 800 euro (aproximativ 2800 lei), adică dublul salariului mediu din luna iunie. În consecință, deși în prezent numărul muncitorilor străini pe piața locală este de doar aproximativ 65.000, analiștii din piață susțin că în următorii câțiva ani se poate ajunge la circa 300.000, migrarea forței de muncă făcându-se din țări precum China, Bangladesh, Republica Moldova, Ucraina sau Vietnam.
Nu în ultimul rând, productivitatea muncii, mult clamată de BNR, pune presiune pe salarii. Guvernatorul Mu­gur Isărescu susține creșteri salariale întemeiate pe – și fără să depășească – productivitatea muncii. Însă nici productivitatea muncii nu poate crește sau chiar menține fără majorări salariale, altfel angajații se îndreaptă spre concurență sau chiar spre alte zări. Spre exemplu, în ultimul an si jumătate peste 20% dintre medicii români au solicitat Ministerului Sănă­tății să le elibereze actele necesare angajării în străinătate, nemulțumiți de salariile mici și de condițiile de lucru.
Salariul mediu își va continua evoluția ascendentă, direct dependent de evoluția economiei naționale, a salariului minim, a politicilor financiar-fiscale, a fenomenelor sociale etc. Aceasta este vestea buna. Vestea rea este că salariul mediu mai are mult până va ajunge atributul clasei medii. În următorii 5 ani sunt anunțate investiții de miliarde în domenii direct productive: Renault și Ford câte 700 milioane euro, Knauf 70 milioane sau BOS Automotive 57 milioane, acestea urmând să dezvolte la rândul lor furnizori locali, inclusiv din zone economice mai puțin performante. La acestea se adaugă Pepsi 65 milioane, Timbark 30 milioane etc. Toate acestea vor avea un impact major asupra creșterii economiei, salariului mediu și, să rămânem optimiști, a clasei medii.  (M. G.)
Publicat în : Economie  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: