Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Jocurile Olimpice pentru China vs. China pentru Jocurile Olimpice

Mihnea GRAUR

China a investit în ultimii trei ani 43 miliarde $ (28 miliarde euro) în  pregătirea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Ediția 2008 a JO este cea mai scumpă din istorie, investițiile fiind duble față de precedenta – Atena 2004. Estimările oficialilor chinezi situează beneficiile economice aduse de marele eveniment sportiv la aproximativ 56 miliarde $, principalul beneficiar fiind desigur sectorul turistic. 


Efortul investițional depus de chinezi este impresionant. Dar numai dacă ne raportăm la cifre absolute. Ponderea investițiilor “olimpice” în total investiții chineze în 2007 reprezintă doar 1% în totalul de 1.600 miliarde euro, existând opinii că impactul economic al acestui eveni­ment tinde spre zero. Mai mult, există opinii că în realitate impactul ar putea fi negativ, având în vedere închiderea de către autorități a sute de fabrici cu scopul declarat de reducere a smo­gului și poluării.  
Realitatea este că fiecare ediție a JO a fost una care a adus beneficii economice semnificative. Fie că ne refe­rim la cele imediate, fie că ne refe­rim la cele pe termen lung, beneficiile sunt dovedite, iar dezavantajele – fără a le ignora – le descoperim mai des în declarațiile celor nemulțumiți.
Să le analizăm pe rând.

Beneficiile din turism

Estimările indică un interval de mi­nim doi ani în care se vor resimți beneficiile olimpiadei, câștigurile cel mai importante urmând să se regă­sească în turism, media, marketing și industria auto.  
Conform Organizației Mondiale de Turism (WTO – World Tourism Orga­niza­tion), turismul Chinei este în continuă creștere, situându-se în 2007 pe locul 4 – după Franța, Spania și SUA – cu 54,7 milioane vizitatori, în creștere cu 10% față de 2006. Din punct de vedere al încasărilor, China ocupă locul 5 cu 42 miliarde $ - după SUA, Spania, Franța și Italia. De reținut că în topul turistic al celor mai vizitate orașe regăsim Hong-Kong pe locul 5 și Shanghai pe locul 13, în timp ce Zidul Chinezesc se situează abia pe locul 11 în topul mondial al destinațiilor turis­tice. Nu trebuie să mire acest loc 11, cel puțin atâta vreme cât pe primul loc se află detașat Time Square (New York)…
Sigur, China nu își poate propune să atingă performanța Franței, unde nu­mărul anual al turiștilor depășește populația, respectiv 82 milioane turiști la o populație de 64 milioane locuitori, din care 2 milioane lucrează în turism. Totuși specialiștii estimează că în trei ani China va ajunge pe poziția secundă, iar până în 2020 este posibil chiar să depășească Franța prin numărul turiștilor, devenind astfel cea mai populară destinație turistică mondială.
Pentru reconstrucția din zonele afectate de seismul din Sichuan este nevoie de 100 miliarde euro, conform departamentului chinez de resort. Guvernul chinez a decis dezvoltarea cu prioritate a turismului în aceste zone din Sichuan, precizând totodată că seis­mul din luna mai a provocat turis­mului local pierderi economice directe de 5 miliarde $.  
Chinezi își construiesc planuri pe termene foarte lungi, efectul turistic al actualei ediții a JO fiind calculat nu pen­tru doi ani, ci pentru decenii. O jumă­­tate de milion de turiști este be­neficiul pe perioada celor trei săptă­mâni de Olimpiadă, la care se va adău­ga un nou val de turiști care vor vizita China la început de septembrie când vor avea loc Jocurile Paralimpice.

Alte beneficii

Cum spuneam, filosofia economică a Chinei este întemeiată pe planuri strategice care se întind pe parcursul multor decenii, ceea ce vine să explice creșterea spectaculoasă a Chinei din ultimii 30 de ani. În paranteză fie spus, există o prăpastie între mentalitatea și cultura acestora față de cea euro­pea­no-americană, aceștia afirmând astăzi sus și tare prin numeroase voci că orice prognoză devine inadecvată peste 5 ani. Dar rezultatele avan­ta­jează China.
Investițiile în infrastructură vin să con­firme cele de mai sus, fiind dezvoltate rețelele de transport, cele de utilități, telecomunicații etc., creându-se un număr mare de noi locuri de muncă în toate orașele legate direct sau indirect de JO 2008. În urma lanțului imens de săpături efectuate pentru construcții și infrastructură a apărut o problemă importantă prin descoperirea de numeroase situri istorice. Rezolvarea a fost foarte elegantă prin noi investiții, de data aceasta în restaurarea și conservarea siturilor, și prin mediatizarea mondială, inclusiv prin televiziunile culturale. Ceea ce, în final, se va regăsi tot la nivel turistic.
Practic, orice investiție în infras­truc­tură aduce beneficii viitoare, creând noi oportunități pentru investitori, deci noi capacități de producție, creșterea PIB-ului și a numărului de locuri de muncă, fapt esențial pentru o țară cu o populație de 1,3 miliarde locuitori.
Dezavantaje?

Ce pierde China în urma organizării JO?

Până acum – nimic. Totuși, poate pierde la capitolul imagine, deși larga majoritate a punctelor negative subliniate de presa internațională prezentă la fața locului erau cvasiu­nanim recunoscute.
Este vorba de smog și poluare acută în orașul ce găzduiește cel mai mare eveniment sportiv planetar care are loc la patru ani. Măsurile de dimi­nuare a traficului, stoparea construc­țiilor și oprirea fabricilor sunt cata­logate ca fiind comuniste. Același atri­but l-au primit restricțiile de acordare a vizelor pentru oamenii de afaceri care vor să călătorească în orașele din apro­pierea capitalei. Târguri comer­cia­le sunt practic goale – cea mai mare piață de desfacere pentru produse en-gros din lume, cea din Yiwu, a înre­gis­trat scăderi de până la 80%. Importurile sunt blocate în vamă, iar expor­turile sunt supuse unor serii de controale interminabile.
Situațiile acestea nu sunt tocmai plăcute pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru chinezi care au intrat astfel în gura presei mondiale, o presă tabloidiza(n)tă cu exagerările de rigoa­re și jumătăți de adevăr. La acestea se adaugă impactul pricinuit de seismul din Sichuan și mediatizarea aparte a inter­venției chineze împotriva manifes­tanților tibetani.
De ani de zile se bate monedă pe nerespectarea drepturilor omului în China, pe dezinteresul manifestat față de poluare sau de lipsa de respect față de drepturile de autor. Elemente reale, dar cu o cu totul altă greutate pentru un chinez.

(Pre)concluzii

Nici nu au început bine JO 2008, că deja s-a bătut apa în piuă pe marginea ceremoniei de deschidere, considerată cea mai grandioasă din istorie. Ba că jocul de artificii a fost parțial contra­făcut pe calculator, ba că fetița care a intonat „Odă patriei” era știrbă și durdulie, drept pentru care o altă fetiță a fost aleasă să facă playback. Chinezii sunt acuzați că, vezi, Doamne, au trișat, că totul a fost o făcătură, așa cum sunt și mașinile lor etc.
Aceste acuze și, mai ales, modul în care ele sunt făcute denotă frustrare, dar totodată jignesc. Chinezii au încer­cat să cenzureze aceste informații, dar nu au reușit. Putem fi siguri că pentru festivitatea de închidere greșeala nu va fi repetată.
Oricât de mărunt ar „toca” media mondială, JO rămân deasupra tuturor prin organizare, bilete vândute din vreme, superbul stadion de 91.000 locuri, „cubul de apă” și, fiți convinși, multe alte elemente.
În plus, sunt giganți de renume, precum McDonald’s, Coca Cola, Kodak si Volkswagen, care au investit bani și timp în pregătirea JO 2008, sperând ca eforturile să le fie răsplătite prin profituri mari. Lenovo este singurul gigant chinez care este partener oficial al Comitetului Olimpic Internațional, restul luptându-se să câștige imagine alături de comitetul național.
 În aceste condiții e greu de crezut că imaginea Jocurilor Olimpice și, în general, a Chinei va avea de suferit. Interesele sunt mari, iar efortul pe măsură. China va învăța mult în aceste săptămâni și își va continua drumul pe care i l-a trasat în urmă cu 30 de ani Deng Xiaoping, acela de primă putere mondială. Pare departe? Nu și pentru chinezi.
Publicat în : Economie  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: