Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Maghiarii, tot mai divizați chiar de către liderii lor

Cora MUNTEAN

Încercările repetate, mai mult sau mai puțin sincere, ale conducerilor UDMR și Partidului Civic Maghiar de a se coaliza în vederea alegerilor parlamentare au eșuat. Episodul 2008, „marea reconciliere” pare să fie copia fidelă a celui din 2007, când maghiarii încercau o participare comună la europarlamentare, doar că atunci civicii nu aveau partid, ci doar o uniune. Marea surpriză o dă prestația episcopului Tokes Laszlo, acum deputat european, care pare să fie pregătit să treacă, cu „arme și bagaje” în tabăra unioniștilor, pe care până nu demult îi condamna pentru lipsa de democrație.


Szasz Jeno, liderul civicilor, a pierdut și fotoliul de edil al Odorheiului și se pare că este ocolit până și de simpatia și aprecierile președintelui Traian Băses­cu. După întâlnirile de la Târgu Mureș, Tușnad și Cluj, căile de dialog au fost epuizate, din cauză că nici una dintre părți nu a făcut un pas înapoi. Condu­cerea UDMR consideră că, dacă a câștigat 85% din voturile maghiarilor la alegerile locale, își poate permite să nu ia în calcul cele 15 procente câștigate de civici. „Un lucru este cert: mate­ma­tica alegerilor demonstrează că UDMR, prin procentajele obținute, va putea să participe singură la alegerile parla­men­tare din toamnă. În același timp am avea nevoie și de acea grupare care se găsește în afara UDMR. Ar fi nevoie de colaborare cu această grupare, dincolo de cifre și procentaje”, a spus Marko Bela, la primul pas făcut către civici. Cu toate că a invocat necesitatea cola­bo­rării, liderul unional a evitat întâlnirea directă cu Szasz Jeno și l-a preferat drept mediator pe fostul președinte de onoare, Laszlo Tokes. Care considera că  „este un interes vital pentru comu­ni­­tatea maghiară înțelegerea în vede­rea reprezentării cât mai eficace a sco­purilor și dezideratelor maghiare cum ar fi autonomia și modernizarea Tran­sil­vaniei”.
La începutul discuțiilor episcopul părea să se situeze de partea civicilor, cei care l-au susținut și ajutat să câș­tige fotoliul de europarlamentar, la Tuș­nad, Tokes a ezitat. „În secuime forța opoziției, a PCM este mai accentuată. Dacă luăm în considerare rezultatele mele la alegerile pentru PE, aflăm că este o mare diferență între opțiunea și poziția politică din secuime și cea din afara ei. După părerea mea, nu este admis să lăsăm să se rupă secuimea de partea cealaltă, minoritară, a ungu­rilor din Transilvania. Eu din consi­de­ren­te politice naționale maghiare, nu politice, propun să ne unim forțele pen­tru scopurile noastre strategice”, spunea Tokes.   
Însă după două săptămâni, varian­ta UDMR – participarea civicilor pe lis­ta UDMR – i se părea acestuia o solu­ție mult mai bună. Reacția din partea civicilor, care așteptau acasă rezultatul de la Tușnad, nu a întârziat să apară. Szasz Jeno a spus imediat că man­datul de negociator al episcopului s-a încheiat și a cerut discuții directe cu UDMR.
Și din Covasna reacțiile civicilor au fost destul de dure; aceștia au spus chiar că Tokes nu a reprezentat PCM la acele întâlniri. Tokes Laszlo a schimbat registrul și a spus că are o abordare proprie a colaborării dintre cele două formațiuni, care i-ar obliga pe lideri să se înțeleagă. „Eu abordez problema din unghiul credinței. Trebuie să se în­țe­leagă. Comunitatea maghiară aș­teap­tă de la actorii politici să se înțe­leagă. Eu fac un serviciu în favoarea întregii comunități”, a spus episcopul, încercând să sensibilizeze și să slăbească orgoliile politice făcând uz de cele sfinte.   
După episodul Tușnad din 19 iulie părea că lucrurile sunt clare: epis­co­pu­lui i-a fost retras mandatul de media­tor, UDMR nici nu se gândea să accep­te propunerea PCM – alianță electorală –, iar PCM, din dorința păstrării iden­ti­tății, nici nu vroia să audă de o coaliție internă. Nu a trecut însă nici o săptă­mână și a mai fost convocată o întâl­nire tripartită între reprezentanții UDMR, Partidului Civic Maghiar și Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, la care formațiunile au fost reprezentate la nivel de rang doi. După câteva ore de discuții, vice­preșe­dintele executiv al UDMR, Borbely Las­zlo, anunța că „se poate spune că s-a pus cruce acestor înțelegeri”.
„Cred că a fost o discuție ome­neas­că, rațională, ceea ce ne dă speranțe. Nu pot spune sută la sută ca va fi o înțelegere între cele două formațiuni. Aș putea să spun că sunt șanse. UDMR ar fi așteptat un răspuns concret la ofer­ta făcută, de coaliție internă, la ce­le două întâlniri. PCM a propus ca UDMR împreună cu ei să adreseze o scri­soare comună la Autoritatea Elec­to­rală Permanentă și să întrebe dacă acel prag alternativ este valabil și pentru o coaliție electorală. Cred că este nevoie de o nouă întâlnire săptă­mâna viitoare când pozițiile se vor apropia, sperăm”, a declarat Szilaghi Zsolt, în calitate de mediator în locul lui Tokes Laszlo.
Conducerea UDMR nu mai părea însă dispusă pentru o nouă întâlnire. „În ultimele două săptămâni, UDMR a avut inițiativa și o ofertă foarte clară și explicită, în ceea ce privește o variantă de colaborare cu PCM. Am avut o ofer­tă care să dea posibilitatea, conform rezultatelor alegerilor locale, ca pe lis­te­le UDMR să fie prezenți repre­zen­tanții acestei formațiuni, urmând ca în Parlament să-și poată păstra identi­ta­tea politică. Ne pare rău și nu putem să ne jucăm cu reprezentarea maghiarilor în Parlament, ne pare rău că, deși au avut timpul necesar, deși reprezentanți de marcă ai comunității maghiare, Tokes Laszlo și partide din Ungaria, au spus foarte clar că oferta noastră este valabilă; ne pare rău că astăzi PCM, printr-o poziție oficială, a răspuns negativ.
Eu am solicitat punctul de vedere al Autorității Electorale și după aceea să analizăm dacă legea permite sau nu acest prag electoral alternativ. Noi nu ne jucăm cu interesele maghiarimii. Noi am avut o ofertă corectă care nu a fost luată în seamă de PCM”, a de­cla­rat Borbely Laszlo.
Când toată lumea se aștepta să se pună punct eternelor discuții, PCM a schimbat brusc macazul și a spus că acceptă oferta UDMR, de a candida pe o listă comună. O dată cu această decizie au început alte discuții legate de locurile pe liste. Szasz Jeno a avut și o explicație față de decizia luată și a fost chiar dispus să facă un drum la Oradea pentru a-l ruga pe episcop să facă din nou diligențe pe lângă Marko Bela.
„După ce noi am decis de principiu să acceptăm oferta UDMR, de a forma o coaliție internă, ei au fost evazivi, ceea ce ne face să credem că, de fapt, ei nu au dorit niciodată nici un fel de alianță și au spus doar de formă. Acum ei hotărăsc. Am spus că facem acest gest doar pentru a garanta unitatea ma­ghia­rilor și reprezentarea în Parla­ment. Ei se cred mai cu experiență, mai bătrâni, însă noi am cedat”, a spus Szasz.
Între liderul civicilor și Marko Bela a existat chiar un război al replicilor savu­roase, date desigur prin interme­diul presei. Președintele UDMR a spus că ezitările lui Szasz nu sunt de natură să îl impresioneze deoarece „nu sunt un pețitor foarte dornic, dispus să aș­tept mireasa la infinit”. La rândul său, Szasz a spus despre liderii unionali, despre Marko în special, că „au trecut prin toate paturile partidelor româ­neș­ti, așa că nu văd de ce nu ar discuta și cu fratele maghiar mai mic”.
Delegațiile UDMR și PCM, conduse de Kelemen Hunor și Szasz Jeno s-au mai întâlnit o dată la Târgu Mureș și s-a dat un ultimatum. Civicii aveau la dispoziție 12 ore să spună dacă accep­tă sau nu propunerea privind locurile eligibile primite, unul de deputat și unul de senator în județele Harghita și Covasna. „UDMR calculează și propune în baza procentului de 85 la 15 la sută și noi la 80-20. Însă trebuie să facem o diferențiere între județele din Ținutul Secuiesc unde rezultatul era de 60-40, din acest punct de vedere ar trebui să facem un altfel de calcul”, a spus Szasz. Procentele amin­tite sunt cele obținute de cele două formațiuni la alegerile locale.  
În replică, Kelemen Hunor a spus că civicii trebuie să-și asume riscul și pentru zonele unde populația nu este majoritar maghiară. „Noi am făcut propu­neri față de colegiile unde sun­tem siguri că vom primi mandate, în cele 14 unde maghiarii au majoritate, am propus două locuri eligibile pentru PCM. Această propunere este corectă în baza procentului de 85-15. Vom alege Parlamentul național și nu pu­tem vorbi doar despre secuime unde PCM să obțină toate locurile eligibile și în rest să nu-și asume riscul. Trebuie să venim cu candidați credibili atât în secuime, cât și în alte județe. Nu putem merge pe o variantă care nu este echitabilă, proporțională”, a declarat președintele executiv al Uniunii.
„Tocmai această echitate cerem noi pentru că nu putem merge la ale­gă­torii din secuime să le spunem că avem doar un loc deoarece avem șase la Timiș sau Cluj. Această diferențiere trebuie să o rezolvăm. E foarte greu să modelăm, dar pentru prima dată UDMR este pus în situația să facă un gest pozitiv”, a replicat Szasz Jeno. Kelemen Hunor a dat de înțeles că UDMR nu va ceda insistențelor. „Noi am propus unu la unu, PCM nu a acceptat în acest moment. Asta este propunerea noastră pentru că vorbim de o reprezentare națională, nu regio­nală. Nu putem face o deosebire între secuime  și restul lumii pentru că nu alegem Parlament regional”, a punctat Kelemen.
Așa cum era de așteptat, PCM nu a acceptat și a cerut 4 locuri eligibile în Harghita și Covasna și două în alte zone. Marko Bela a spus că s-a săturat de capriciile civicilor, dar îl păstrează aproape pe Tokes Laszlo, în speranța că voturile contabilizate de acesta la euroalegeri vor conta, fie și parțial, la alegerile din toamnă.
Publicat în : Politica interna  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: