Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Monitorizarea — un ghimpe în coasta politicienilor sau o garanție în favoarea cetățenilor?

Codru VRABIE

MCV, DNA, DGA, CSM, ANI, MJ, ICCJ... Pân’ s-ajungem la substanță, ne mănâncă acronimele! Pe 23 iulie a fost publicat Raportul Comisiei Europene privind evoluția României după aderare. După 2-3 săptămâni, fie datorită inundațiilor, fie luptei politice, am rămas cu numai două amintiri concrete de pe urma acestui Raport: mai întâi, că dl Daniel Morar are zilele numărate la șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA); apoi, că întreaga clasă politică a stabilit, la chemarea dlui Traian Băsescu, obiectivul de-a scăpa, cel târziu în iulie 2009, de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).


Să ne aducem aminte cum ne-am „potcovit” cu acest MCV: în 2004, România avea mari probleme cu încheierea negocierilor privind Justiția și Afacerile Interne (JAI). Pentru că reformele adoptate la jumă­tatea anului 2004 erau prea „proas­pete” și nu se putea evalua dacă erau și sustenabile, în decembrie 2004, a fost convenit un document comun de poziție România-UE. În cadrul acestui document erau cuprinse 11 obiective pe care urma să le îndeplinim până la jumătatea lui 2006, dacă doream să aderăm la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Pentru că România nu a fost suficient de sârguincioasă în atingerea acelor obiective, dar exista un interes major pentru ca ea să adere la UE chiar la 1 ianuarie 2007, s-a recurs la un artificiu: pe 13 decembrie 2006, Comisia Europeană a decis, în colaborare cu autoritățile române și pe baza unor clauze stabilite încă din decembrie 2004, să instituie un meca­nism de monitorizare a progresului României cu privire la reforma justiției și lupta împotriva corupției.
MCV
Acest mecanism de monitorizare, cunoscut sub numele MCV, cuprinde 4 obiective specifice, denumite și bench­marks ori condiționalități. Acestea se referă la:
l Responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alături de adoptarea și monitorizarea efec­te­lor noilor coduri — procedură civilă, procedură penală, chiar și codul penal;
l Înființarea și operaționalizarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru verificarea și sancționarea ave­rilor nejustificate, a incompatibilităților și a conflictelor de interese;
l Continuarea anchetării profesio­na­le și imparțiale a faptelor de mare corupție, eficientizarea investigațiilor de corupție și consolidarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA); respectiv
l Adoptarea unor măsuri supli­men­tare de prevenire și combatere a corupției în administrația publică, să­nă­tate, educație, administrația fiscală și/sau alte zone vulnerabile.
Deocamdată, stăm relativ bine la obiectivul nr. 2, pentru că ANI a fost înființată în decembrie 2007 și pare că funcționează, deja, din iulie 2008, în ciuda faptului că încă nu i s-a asigurat o finanțare adecvată.
În privința obiectivului nr. 4, a fost deja adoptată o strategie sectorială, în iunie 2008, și putem spera la corecta ei implementare, deși cadrul legal e departe de a fi coerent.
Prin contrast, la obiectivul nr. 1 stăm destul de prost, pentru că încă nu avem codurile, iar CSM încă nu poate fi considerat un organism cu adevărat responsabil, nefiind, la rândul lui, reformat.
Nu în ultimul rând, referindu-se la obiectivul nr. 3, Raportul arată că „s-a înregistrat un progres constant în urmă­rirea penală a cazurilor de corup­ție la nivel înalt, [însă] rigurozitatea urmă­ririi penale nu este reflectată în hotărârile judecătorești, [care] nu au un efect disuasiv și nu își îndeplinesc funcția preventivă.” Prin urmare, încă nu e clar de ce atenția publicului a rămas concentrată doar asupra obiec­tivului specific privind DNA și asupra întregului ansamblu, numit MCV.
Subiectul MCV este în egală măsură umilitor, impor­tant și urgent pentru toți actorii politici, întrucât reflectă incapacitatea, necu­noaș­terea ori neglijența tuturor echi­pelor decizio­nale care s-au perindat la conducerea României din 1999, când am fost invitați să deschidem nego­cierile de aderare. Acest subiect poate repre­zen­ta o platformă de construire a con­sensului politic pentru aplicarea unor reforme substanțiale în justiție.
Subiectele circumscrise acestei platforme pot porni de la coduri, mai ales codul penal și codul de procedură penală, pot trece prin mecanismul de constituire, organizare și funcționare al CSM, respectiv pot culmina cu câteva amendamente constituționale — deja vedem cât de mult se discută despre imunități! Dar trebuie remarcat că MCV este limitat în timp până la finele anului 2009, iar lupta se referă, de fapt, la evitarea unui nou mecanism de monitorizare, pentru perioada 2010-2013.
DNA
În ceea ce privește DNA, cuvântul de ordine pare să fie „stabilitate.” Pe de-o parte, DNA nu s-a confruntat cu modificări substanțiale ale legislației, din 2005 încoace, spre deosebire de fostul PNA, care a fost nevoit să se conformeze unui număr de 8 modi­fi­cări în perioada 2002-2005. Pe de altă parte, modalitatea de numire a șefului DNA se supune, acum, altui cadru le­gal, așa încât nu e clar dacă sta­bili­tatea se referă și la această procedură. Dacă discutăm despre stabilitatea instituțională, încă nu avem un set de indicatori de performanță, cu ajutorul cărora să putem face o evaluare periodică a structurilor și procedurilor interne.
Rămâne să clarificăm ce anume ne interesează mai mult:
l imparțialitatea, rigurozitatea și profesionalismul anchetelor, conform normelor de procedură penală?
l eficiența și/sau eficacitatea inves­tigațiilor, conform standardelor manageriale de tip cost-beneficiu? ori
l efectul/impactul disuasiv sau preventiv al acțiunilor întreprinse, conform obiectivelor stabilite în Strategia Națională Anticorupție 2005-2008?
Controversa născută în jurul dlui Morar, în absența unui cadru de refe­rință, este un câmp de luptă de unde nu putea lipsi nici un politician! Iar vo­tul din Camera Deputaților în cazurile Năstase și Mitrea a potențat acapa­rarea acestor subiecte de către politi­cie­ni, în detrimentul tehnicienilor. Așa­dar, după publicarea Raportului, am rămas numai cu subiectele DNA și MCV...
Totuși, nu cazurile dlor Morar, Năs­tase și Mitrea ar trebui discutate, ci in­dica­torii de performanță și obiectivele pe care dorim să le atingă DNA, pentru a putea face evaluări periodice, așa cum ne-am angajat față de Bruxelles încă din decembrie 2004.
Nu înlăturarea MCV (cu doar 6 luni înainte de termen) este subiectul asu­pra căruia ar trebui să ne concentrăm, ci asupra obiectivelor concrete ale reformei în justiție și lupta anticorupție.
Astfel, ca să nu greșim, nici față de noi, nici față de Bruxelles, ar trebui să reflectăm asupra „curățirii” codului penal și al celui de procedură penală, astfel încât, din 2009, anchetele să fie imparțiale și riguroase, anchetele și procesele să se desfășoare într-un termen rezonabil și în concordanță cu drepturile constituționale ale celor cercetați, iar sentințele și executarea pedepselor să-și îndeplinească efec­te­le preventive și disuasive.
Am mai putea să reflectăm asupra modalității de alegere și revocare a membrilor CSM, asupra atribuțiilor și prerogativelor acestui Consiliu față de recrutarea, educația, selecția, pro­mo­varea și sancționarea magistraților, respectiv asupra modului în care acest organism ar trebui să dea socoteală pentru acțiunile sale.
Indicatorii de performanță, evalua­rea periodică a progreselor și stabilirea obiectivelor instituționale concrete ar tre­­bui să fie extinse și în direcția celor­lalte instanțe, parchete și instituții ori autorități implicate în reforma justiției și lupta anticorupție, nu doar asupra DNA și CSM — mă refer mai cu seamă la ANI, Direcția Generală Anticorupție din Ministerul de Interne, Parchetul Ge­neral, Înalta Curte de Casație și Justiție etc.
Să ajungem, totuși, la substanță, adică la reformele făcute pentru noi, pentru propria bunăstare, nu pentru Europa și nu pentru că Europa ne împinge de la spate. Pentru asta, ar trebui să identificăm foarte clar zonele vulnerabile la corupție și deficiențele din sistemul justiției. Identificarea acestora se face în ateliere de lucru cu tehnicieni, fără vizibilitate, adică neinteresante pentru politicieni — chiar și Raportul din 23 iulie atenționează că aceste reforme trebuie depolitizate!
Politicienii ar trebui doar să preia rezultatele muncii tehnicienilor și să stabilească metodele de punere în aplicare a reformelor, prin intervenții concrete, adecvat finanțate și bine delimitate în timp. Atenție mărită, însă: dacă politicienii și tehnicienii nu cad de acord până la Moș Niculae, reformele nu vor putea fi aplicate în primăvara anului 2009, iar Bruxellesul se va afla într-o situație similară celei din 2004, văzându-se nevoit să intervină cu un nou mecanism de monitorizare a reformelor din justiție și anticorupție, pentru perioada 2010-2013. Asta îmi dă siguranță și încredere că reformele nu vor fi întoarse din drum!
Publicat în : Politica interna  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: