Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

(Re)configurarea puterii chineze

Virginia MIRCEA

Creșterea spectaculoasă a cererii pentru energie în China și răspunsul puterilor regionale la acest fapt schimbă dinamica politicii internaționale. În ultimele două decenii, cererea de resurse naturale în China a crescut foarte mult. Dacă în urmă cu douăzeci de ani, China era cel mai mare exportator de petrol al Asiei de Est, acum ea este cel de-al doilea importator de petrol din lume. În ultimii doi ani creșterea consumului de energie în China a reprezentat între 20 și 40 la sută din creșterea mondială. În timp ce scrutează mapamondul în căutare de resurse energetice, China devine un nou jucător în regiuni importante ale lumii.

Un dragon nesățios

Cererea tot mai mare de ener­gie și resurse naturale a Chi­nei, ca procent din totalul mondial, explică importanța sporită a Chinei pe scena internațională. Consu­mul de aluminiu, nichel și fier al Chinei, repre­zentând aproximativ 20 la sută din consumul mondial, s-a dublat din 1990 până în 2000 și probabil se va dubla încă o dată până la sfârșitul dece­niului. Cam 40-45 la sută din impor­turile sale de petrol provin din Orientul Mijlociu și cam 11 la sută din Iran. Peste 30 la sută din consumul său de petrol este asigurat de Africa. Președintele Hu Jintao și premierul Wen Jiabao s-au străduit să asigure și să protejeze investițiile făcute de China în regiuni aflate la mare distanță. Prin diplomație la nivel înalt, ajutoare economice și relații militare, liderii chinezi au sporit influența Beijingului în statele producătoare de petrol.
Ca nou venit în jocul mondial al consumului de energie, Beijingul a intrat pe piețe interzise americanilor. Unele din aceste relații au consolidat puterea unor regimuri periculoase, aflate în căutarea unei alternative la Statele Unite: de exemplu, prezența Chinei pe piețele de resurse energetice ale Americii Latine i-a permis lui Hugo Chavez să se laude că SUA nu vor mai fi principalul consumator al petrolului venezuelean.
Beijingul sprijină dictaturi, din Khartoum până în Teheran. Statele Unite încearcă să convingă China de faptul că sprijinirea dictaturilor în statele producătoare de petrol nu este de natură să faciliteze stabilitatea pe termen lung a sistemului internațional și nici măcar nu consolidează secu­ritatea energetică pe termen lung a Bei­jingului.
În timp ce investițiile energetice chineze se extind în întreaga lume, strategii și oficialii chinezi analizează opțiunile pentru asigurarea apro­vizio­nării cu petrol a Chinei. Problema este discutată în contextul unei dezbateri mai ample în Beijing privind direcția stra­tegică pe care trebuie să o adopte China. Dezbaterea energetică din China a dat naștere, fără îndoială, unor politici în concordanță cu normele inter­naționale actuale. De exemplu, Beijingul creează o Rezervă Strategică de Petrol, participând pe piața spot a petrolului și face eforturi pentru a îmbunătăți eficiența energetică internă și astfel pentru a diminua cererea. Cu toate acestea, câteva elemente prin­ci­pale ale politicii de securitate ener­ge­tică a Chinei rămân simple încercări de a “încuia” resursele energetice de la sur­să, de a dezvolta parteneriate strategice cu producătorii de petrol și de a dezvolta capacități militare cu care să poată împiedica o sistare ostilă a aprovizionării cu petrol. Politica aceas­ta este modelată de suspiciunea față de Statele Unite și de alte puteri regionale, inclusiv Japonia și India, pre­cum și de impulsul economic naționalist potrivit căruia China ar trebui să aibă un control cât mai strict asupra propriilor resurse strategice.
China consideră că Washingtonul stă în calea unificării cu Taiwanul și suspectează Statele Unite că ar avea ca obiectiv pe termen lung împie­di­carea ascensiunii Chinei. Această per­cepție accentuează convingerea gene­rală în China că Statele Unite “con­tro­lează” piața petrolului și că o va manipula în detrimentul Chinei. Mai mult, numeroși oficiali chinezi consi­deră că Statele Unite își vor folosi sta­tutul dominant pe mare pentru a împiedica livrările de petrol, în cazul în care China se va comporta într-o manieră ce displace Washingtonului. Aceste opinii despre politica americană pot explica de ce China nu s-a plasat mai aproape de zona “liberală” a spec­trului politicilor economice.
Răspunsul Washingtonului, arti­cu­lat de fostul secretar de stat adjunct Ro­bert Zoellick, a fost încercarea de a convinge China de avantajele reciproce ale susținerii sistemului energetic inter­național. Răspunzând anunțului Bei­jingului privind strategia de ascen­siune pașnică (numită acum “dez­vol­tare pașnică”), Zoellick a prezentat ce­ea ce Washingtonul consideră că reprezintă o ascensiune pașnică. Chi­na, a spus el, beneficiază de sistemul internațional creat și garantat de America. Acest sistem este caracterizat de o expansiune a comerțului liber și deschis, de promovarea drepturilor omu­lui și a democrației, de eforturile de combatere a proliferării arma­men­tului, de o piață de energie funcțională, de transparență în chestiunile militare și de încercarea de rezolvare pașnică a disputelor.
China s-a alăturat sistemu­lui internațional și a beneficiat de aces­ta, și i se cere acum să contribuie la con­so­lidarea lui. În prezent, sistemul este amenințat de teroriștii jihadiști, de sta­tele care sprijină terorismul și încearcă să dezvolte armament nu­cle­ar și de dictatorii care comit geno­cide. Chinei i se cere să ajute la eliminarea acestor amenințări și să-și definească mai larg interesele naționale.
O Chină care respinge principalele caracteristici ale sistemului inter­na­țio­nal și care încearcă să rescrie regulile va fi văzută ca o putere într-o ascen­siu­ne necooperantă, una care îi sfidează pe garanții sistemului. La rândul lor, acești garanți se vor opune mai agresiv ascensiunii sale. O Chină care ajută la susținerea sistemului, în loc să îl sub­mi­neze, va fi acceptată ca mare putere.
Politica externă a Chinei este în mare măsură determinată de politica sa energetică. Într-o măsură tot mai mare, abordarea Beijingului submi­nea­ză sistemul internațional descris de Zoellick.
Diplomația energetică a Chinei a oferit un paravan Iranului atunci când Statele Unite și Uniunea Europeană au încercat să împiedice ambițiile nuclea­re ale Teheranului. Politica energetică a Chinei a protejat Sudanul și Burma de sancțiuni internaționale aspre, în timp ce tot China oferă dictatorilor afri­cani un scut împotriva presiunilor internaționale pentru reformă.
Mai mult, politica energetică actua­lă a Chinei alimentează tensiunile cu principalul aliat asiatic al Washing­to­nului, Japonia, și generează conster­na­re în India. Acțiunile Chinei au întărit de asemenea impulsurile economice naționaliste atât în Japonia, cât și în India, atrăgându-le într-o competiție energetică în țări ca Burma.

Securitatea energetică – joc de sumă zero

China a devenit mai deschisă în ce privește rolul Armatei Populare de Eliberare (PLA) în “protejarea dezvol­tă­rii economice a Chinei.”
Mai mult, Cartea albă a apărării pe 2006 publicată în China afirmă că “armata națională a Chinei oferă garan­ția menținerii securității și unității Chinei, și a îndeplinirii țelului de construire a unei societăți prospere în toate privințele. Construirea unui industrii a apărării puternice și solide este o sarcină strategică în efortul de modernizare al Chinei.” Ofițerii chinezi vorbesc despre dezvoltarea unei forțe navale expediționare. Această ambiție există, dar caracteristicile și capa­cită­țile viitoare ale armatei chineze sunt necunoscute. O Chină care își dezvoltă capacități sporite de proiectare a pute­rii ar modifica semnificativ peisa­jul geo­politic pentru SUA, obișnuite să con­troleze oceanele.
Dacă percepția chineză a secu­rită­ții energetice ca joc de sumă zero persistă în paralel cu suspiciunea față de intențiile strategice ale SUA, com­pe­tiția sino-americană se va înteți. Dacă China continuă să devină mai puter­ni­că și mai bogată, Beijingul își va dez­volta capacități de apărare a surselor de petrol, așa cum au făcut-o și alte puteri în ascensiune. Deși o astfel de evoluție nu ar conduce în mod ine­vitabil la un conflict cu Statele Unite, în cazul în care aspirațiile naționale ale Chinei nu se modifică Washingtonul va percepe probabil capacitatea Chinei de proiecție a puterii drept o amenințare.
Statele Unite încearcă să atragă China în nenumărate încercări de cooperare în domeniul securității ener­getice, în programe ca ecologizarea prelucrării cărbunelui sau Forumul SUA-China pentru Industria de Petrol și Gaze. Dar aceste inițiative par să aibă un impact redus asupra percepțiilor strategice ale Chinei. Atâta timp cât China luptă pentru un statut dominant în Asia, ea va percepe Washingtonul ca pe o amenințare în calea realizării acestei ambiții. Strategiile Beijingului vor fi concepute având în vedere o “amenințare americană”. Deoarece politica energetică este strâns legată de politica externă, China își va modifica abordarea privind securitatea energetică doar dacă acceptă sistemul politic internațional actual.

Continuare în numărul viitor
Publicat în : Politica externa  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: