Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

(Re)configurarea puterii chineze

Virginia MIRCEA

Creşterea spectaculoasă a cererii pentru energie în China şi răspunsul puterilor regionale la acest fapt schimbă dinamica politicii internaţionale. În ultimele două decenii, cererea de resurse naturale în China a crescut foarte mult. Dacă în urmă cu douăzeci de ani, China era cel mai mare exportator de petrol al Asiei de Est, acum ea este cel de-al doilea importator de petrol din lume. În ultimii doi ani creşterea consumului de energie în China a reprezentat între 20 şi 40 la sută din creşterea mondială. În timp ce scrutează mapamondul în căutare de resurse energetice, China devine un nou jucător în regiuni importante ale lumii.

Un dragon nesăţios

Cererea tot mai mare de ener­gie şi resurse naturale a Chi­nei, ca procent din totalul mondial, explică importanţa sporită a Chinei pe scena internaţională. Consu­mul de aluminiu, nichel şi fier al Chinei, repre­zentând aproximativ 20 la sută din consumul mondial, s-a dublat din 1990 până în 2000 şi probabil se va dubla încă o dată până la sfârşitul dece­niului. Cam 40-45 la sută din impor­turile sale de petrol provin din Orientul Mijlociu şi cam 11 la sută din Iran. Peste 30 la sută din consumul său de petrol este asigurat de Africa. Preşedintele Hu Jintao şi premierul Wen Jiabao s-au străduit să asigure şi să protejeze investiţiile făcute de China în regiuni aflate la mare distanţă. Prin diplomaţie la nivel înalt, ajutoare economice şi relaţii militare, liderii chinezi au sporit influenţa Beijingului în statele producătoare de petrol.
Ca nou venit în jocul mondial al consumului de energie, Beijingul a intrat pe pieţe interzise americanilor. Unele din aceste relaţii au consolidat puterea unor regimuri periculoase, aflate în căutarea unei alternative la Statele Unite: de exemplu, prezenţa Chinei pe pieţele de resurse energetice ale Americii Latine i-a permis lui Hugo Chavez să se laude că SUA nu vor mai fi principalul consumator al petrolului venezuelean.
Beijingul sprijină dictaturi, din Khartoum până în Teheran. Statele Unite încearcă să convingă China de faptul că sprijinirea dictaturilor în statele producătoare de petrol nu este de natură să faciliteze stabilitatea pe termen lung a sistemului internaţional şi nici măcar nu consolidează secu­ritatea energetică pe termen lung a Bei­jingului.
În timp ce investiţiile energetice chineze se extind în întreaga lume, strategii şi oficialii chinezi analizează opţiunile pentru asigurarea apro­vizio­nării cu petrol a Chinei. Problema este discutată în contextul unei dezbateri mai ample în Beijing privind direcţia stra­tegică pe care trebuie să o adopte China. Dezbaterea energetică din China a dat naştere, fără îndoială, unor politici în concordanţă cu normele inter­naţionale actuale. De exemplu, Beijingul creează o Rezervă Strategică de Petrol, participând pe piaţa spot a petrolului şi face eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică internă şi astfel pentru a diminua cererea. Cu toate acestea, câteva elemente prin­ci­pale ale politicii de securitate ener­ge­tică a Chinei rămân simple încercări de a “încuia” resursele energetice de la sur­să, de a dezvolta parteneriate strategice cu producătorii de petrol şi de a dezvolta capacităţi militare cu care să poată împiedica o sistare ostilă a aprovizionării cu petrol. Politica aceas­ta este modelată de suspiciunea faţă de Statele Unite şi de alte puteri regionale, inclusiv Japonia şi India, pre­cum şi de impulsul economic naţionalist potrivit căruia China ar trebui să aibă un control cât mai strict asupra propriilor resurse strategice.
China consideră că Washingtonul stă în calea unificării cu Taiwanul şi suspectează Statele Unite că ar avea ca obiectiv pe termen lung împie­di­carea ascensiunii Chinei. Această per­cepţie accentuează convingerea gene­rală în China că Statele Unite “con­tro­lează” piaţa petrolului şi că o va manipula în detrimentul Chinei. Mai mult, numeroşi oficiali chinezi consi­deră că Statele Unite îşi vor folosi sta­tutul dominant pe mare pentru a împiedica livrările de petrol, în cazul în care China se va comporta într-o manieră ce displace Washingtonului. Aceste opinii despre politica americană pot explica de ce China nu s-a plasat mai aproape de zona “liberală” a spec­trului politicilor economice.
Răspunsul Washingtonului, arti­cu­lat de fostul secretar de stat adjunct Ro­bert Zoellick, a fost încercarea de a convinge China de avantajele reciproce ale susţinerii sistemului energetic inter­naţional. Răspunzând anunţului Bei­jingului privind strategia de ascen­siune paşnică (numită acum “dez­vol­tare paşnică”), Zoellick a prezentat ce­ea ce Washingtonul consideră că reprezintă o ascensiune paşnică. Chi­na, a spus el, beneficiază de sistemul internaţional creat şi garantat de America. Acest sistem este caracterizat de o expansiune a comerţului liber şi deschis, de promovarea drepturilor omu­lui şi a democraţiei, de eforturile de combatere a proliferării arma­men­tului, de o piaţă de energie funcţională, de transparenţă în chestiunile militare şi de încercarea de rezolvare paşnică a disputelor.
China s-a alăturat sistemu­lui internaţional şi a beneficiat de aces­ta, şi i se cere acum să contribuie la con­so­lidarea lui. În prezent, sistemul este ameninţat de teroriştii jihadişti, de sta­tele care sprijină terorismul şi încearcă să dezvolte armament nu­cle­ar şi de dictatorii care comit geno­cide. Chinei i se cere să ajute la eliminarea acestor ameninţări şi să-şi definească mai larg interesele naţionale.
O Chină care respinge principalele caracteristici ale sistemului inter­na­ţio­nal şi care încearcă să rescrie regulile va fi văzută ca o putere într-o ascen­siu­ne necooperantă, una care îi sfidează pe garanţii sistemului. La rândul lor, aceşti garanţi se vor opune mai agresiv ascensiunii sale. O Chină care ajută la susţinerea sistemului, în loc să îl sub­mi­neze, va fi acceptată ca mare putere.
Politica externă a Chinei este în mare măsură determinată de politica sa energetică. Într-o măsură tot mai mare, abordarea Beijingului submi­nea­ză sistemul internaţional descris de Zoellick.
Diplomaţia energetică a Chinei a oferit un paravan Iranului atunci când Statele Unite şi Uniunea Europeană au încercat să împiedice ambiţiile nuclea­re ale Teheranului. Politica energetică a Chinei a protejat Sudanul şi Burma de sancţiuni internaţionale aspre, în timp ce tot China oferă dictatorilor afri­cani un scut împotriva presiunilor internaţionale pentru reformă.
Mai mult, politica energetică actua­lă a Chinei alimentează tensiunile cu principalul aliat asiatic al Washing­to­nului, Japonia, şi generează conster­na­re în India. Acţiunile Chinei au întărit de asemenea impulsurile economice naţionaliste atât în Japonia, cât şi în India, atrăgându-le într-o competiţie energetică în ţări ca Burma.

Securitatea energetică – joc de sumă zero

China a devenit mai deschisă în ce priveşte rolul Armatei Populare de Eliberare (PLA) în “protejarea dezvol­tă­rii economice a Chinei.”
Mai mult, Cartea albă a apărării pe 2006 publicată în China afirmă că “armata naţională a Chinei oferă garan­ţia menţinerii securităţii şi unităţii Chinei, şi a îndeplinirii ţelului de construire a unei societăţi prospere în toate privinţele. Construirea unui industrii a apărării puternice şi solide este o sarcină strategică în efortul de modernizare al Chinei.” Ofiţerii chinezi vorbesc despre dezvoltarea unei forţe navale expediţionare. Această ambiţie există, dar caracteristicile şi capa­cită­ţile viitoare ale armatei chineze sunt necunoscute. O Chină care îşi dezvoltă capacităţi sporite de proiectare a pute­rii ar modifica semnificativ peisa­jul geo­politic pentru SUA, obişnuite să con­troleze oceanele.
Dacă percepţia chineză a secu­rită­ţii energetice ca joc de sumă zero persistă în paralel cu suspiciunea faţă de intenţiile strategice ale SUA, com­pe­tiţia sino-americană se va înteţi. Dacă China continuă să devină mai puter­ni­că şi mai bogată, Beijingul îşi va dez­volta capacităţi de apărare a surselor de petrol, aşa cum au făcut-o şi alte puteri în ascensiune. Deşi o astfel de evoluţie nu ar conduce în mod ine­vitabil la un conflict cu Statele Unite, în cazul în care aspiraţiile naţionale ale Chinei nu se modifică Washingtonul va percepe probabil capacitatea Chinei de proiecţie a puterii drept o ameninţare.
Statele Unite încearcă să atragă China în nenumărate încercări de cooperare în domeniul securităţii ener­getice, în programe ca ecologizarea prelucrării cărbunelui sau Forumul SUA-China pentru Industria de Petrol şi Gaze. Dar aceste iniţiative par să aibă un impact redus asupra percepţiilor strategice ale Chinei. Atâta timp cât China luptă pentru un statut dominant în Asia, ea va percepe Washingtonul ca pe o ameninţare în calea realizării acestei ambiţii. Strategiile Beijingului vor fi concepute având în vedere o “ameninţare americană”. Deoarece politica energetică este strâns legată de politica externă, China îşi va modifica abordarea privind securitatea energetică doar dacă acceptă sistemul politic internaţional actual.

Continuare în numărul viitor

Publicat în : Politica externa  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: