Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Matrioşka Putin

Laurenţiu CONSTANTINIU

Criticat dur de către Occident şi beneficiar al unei popularităţi considerabile în Rusia, Vladimir Putin, putem afirma fără nici o îndoială acest lucru, este figura care a marcat irevocabil istoria recentă a Rusiei.


Ultimul an al mandatului său – 2007/2008 – a stat sub semnul a două întrebări: „Va candida Vladimir Putin pen­tru un nou mandat, în pofida prevederilor constitu­ţio­nale?”, iar dacă nu „Cine va fi moştenitorul său?”. Când, în sfârşit, după alegerile pentru Duma de Stat, din decembrie 2007, Vladimir Putin şi-a anunţat succesorul, unii – în spe­cial, Occidentul – au răsuflat uşuraţi, văzând, astfel, înde­părtat spectrul „dictaturii”, alţii, din contră, şi-au exprimat opinia că fostul preşedinte trebuie să continue oricum, deoarece are de dus la capăt aşa-numitul „Plan Putin”. Căci, dacă privim restros­pec­tiv demer­su­rile fostului preşe­dinte – atât în domeniul poli­ticii interne, cât şi în cel al afacerilor externe – putem afirma că, începând cu cel de-al doilea mandat, Vladimir Putin a elaborat o strategie pe termen mediu şi lung, al cărei obiectiv principal este renaşterea Rusiei. În pofida schimbărilor intervenite după ale­ge­rile prezidenţiale, noul şef de la Kremlin – care-şi datorează într-o foarte mare măsură ascensiunea politică lui Vladimir Putin – reprezintă un continuator consecvent al „Planului Pu­tin”, iar prezenţa fostului preşedinte la Casa Albă (sediul guvernului rus) este – în opinia noastră – garanţia oferită popu­laţiei privind continuarea cursului iniţiat din 2000.
Elocvent este faptul că, la scurt timp după nominalizarea sa în calitate de „moştenitor”, actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, a promis opiniei publice că va urma neclintit cursul strategic iniţiat de către fostul preşedinte, adăugând că „acest lucru este posibil numai împreună cu autorul său”.
Din punct de vedere economic, concepţia lui Putin, prelu­a­tă de actualul preşedinte, se bazează pe creşterea eficienţei economiei naţionale fără ca statul să piardă vreun moment controlul asupra ei. Ideea de bază în jurul căreia se con­cen­trează întreaga concepţie este aceea că economia Rusiei nu trebuie să fie afectată de schimbările economice provocate de globalizare. Acest lucru nu a fost posibil în furtunoşii ani ai perioa­dei Elţin, când societatea rusă a suferit profunde trans­formări.
Odată ajuns preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin a pus în practică propria concepţie privind dezvoltarea economică a Rusiei. Momentul l-a constituit articolul Rusia la graniţa mileniilor, publicat la 1 ianuarie 2001. Mesajul a fost scurt şi percutant, confirmând orizontul de aşteptare al unei societăţi ruse exasperate de experimente sociale care avuseseră ca rezultat degradarea considerabilă a nivelului de trai şi a siguranţei personale: „stabilitate, încredere, posibilitatea de a planifica viitorul – al nostru şi al copiilor noştri – nu pentru o lună, ci pentru câteva decenii”. Au fost iniţiate o serie de programe de importanţă naţională, subsumate obiectivului strategic, de a căror realizare s-a ocupat fostul prim-vicepre­mier de la acea vreme (Dmitri Medvedev): agricultură, locuin­ţe, educaţie şi sănătate.
Pentru a asigura succesul economic, Vladimir Putin a avut nevoie de un „front intern” unit. Din acest motiv, el a acordat o atenţie deosebită partidelor politice, procesului electoral şi ierarhiei puterii. În opinia sa, partidele politice – indiferent de orientarea lor ideologică – trebuie să contribuie la crearea unui front unic al electoratului. Indiferent de „divergenţele de parcurs” dintre formaţiunile politice intrate în Dumă, ele s-au achitat de misiunea stabilită de preşedinte, susţinând majoritatea iniţiativelor acestuia, inclusiv desemnarea „moştenitorului” Medvedev. Astfel, s-a urmărit transformarea Rusiei Unite într-o replică rusă a Partidului Liberal-Democrat din Japonia: o formaţiune politică menită să domine eşichierul politic rus pentru o lungă perioadă. Aceasta este esenţa mult-criticatei – de către Occident – „democraţii dirijate”.
Un alt obiectiv, care, în viziunea lui Vladimir Putin, a fost/este considerat extrem de important pentru asigurarea unui management de succes al „statului-corporaţie” Rusia, îl reprezintă asigurarea unui loc sigur Rusiei într-un context internaţional aflat nu numai într-o permanentă schimbare, dar a cărui dinamică era dificil de controlat de liderul de la Kremlin. Din acest motiv, conceptul de „suveranitate” a do­bân­dit un loc important în vocabularul elitei politice ruse deoarece doar în condiţiile unei depline suveranităţi ar fi fost posibilă promovarea cu succes a politicilor interne. Astfel, una dintre direcţiile în care a acţionat fostul preşedinte a fost lichidarea datoriilor Rusiei către Fondul Monetar Internaţional şi către statele membre ale Clubului de la Paris  (în total, 39,6 miliarde dolari), operaţiune încheiată în august 2006. Pentru a conferi ţării o siguranţă financiară, în ianuarie 2004 a fost creat Fondul de stabilizare – un fel de „puşculiţă” a statului –, alimentat din profiturile firmelor petroliere şi folosit pentru finanţarea aşa-numitelor proiecte naţionale. Odată dobândită această independenţă, Rusia a devenit o voce distinctă pe arena internaţională, promovând fără sfială propriile interese, chiar dacă acestea nu s-au aflat întotdeauna în deplină con­cor­danţă cu cele ale Occidentului (vezi, printre altele, candi­datura lui Jozef Tosovsky pentru postul de director al Fondului Monetar Internaţional).
Se pare că Vladimir Putin este singurul om politic rus care a învăţat din lecţiile oferite de istorie ţării sale în ultima sută de ani. Prezenţa sa la conducerea guvernului rus este nu numai o dovadă a gândirii sale strategice pe termen lung, dar şi o garanţie pentru societatea rusă că obiectivele asumate vor fi duse la îndeplinire. În acest context, se poate vorbi despre o Matrioşkă Putin, chiar dacă acum cea mai înaltă funcţie din stat este deţinută de Dmitri Medvedev.

Publicat în : Editorial  de la numărul 59

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: