Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Iranul pune presiune pe dolar

Cristian BANU

Iranul își retrage depozitele din băncile europene de teama sancțiunilor, iar președintele Ahmadinejad somează OPEC să renunțe la dolar în favoarea unui coș de valute.

Iranul și-a retras aproximativ 75 miliarde dolari din Europa, pen­tru a preveni blocarea conturilor sale de eventuale noi sancțiuni împo­triva controversatului program nuclear iranian, a anunțat o publicație ira­niană, citată de Reuters.
“O parte a averii Iranului în băncile europene a fost transformată în aur și cealaltă parte a fost transferată în băn­ci asiatice”, a afirmat adjunctul minis­trului de externe iranian Mohsen Ta­la­ie, însărcinat cu probleme economice.
Oficialii iranieni nu au putut fi con­tac­tați pentru a comenta informația apărută în “Shahrvand-e Emrouz”, un săptămânal iranian moderat, care nu a specificat perioada în care au fost operate aceste transferuri, ordonate de președintele Mahmoud Ahmadinejad, ultraconservator.
“Aproximativ 75 miliarde din ave­rea Iranului, amenințate cu blocarea, au fost virate în țară, din ordinul preșe­din­telui Ahmadinejad”, a indicat res­pec­tiva publicație.
Și ziarul iranian “Etemad-e Melli”    l-a citat pe diplomatul iranian care a de­clarat recent că fondurile iraniene din băncile europene au fost retrase, însă nu a prezentat nici o cifră în acest sens.

Presiune pe dolar


În discursul ținut la deschiderea celei de-a douăzeci și noua conferințe ministeriale a OPEC, președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a cerut organizației să renunțe la dolar, repe­tând o propunere făcută în urmă cu șase luni. „Căderea dolarului este una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntăm azi”, a afirmat el, expri­mându-și îngrijorarea față de scăderea continuă a monedei americane. „Ve­dem că această depreciere continuă, provocând pagube însemnate țărilor din organizația noastră. Ei ne iau bo­gă­ția și ne oferă în schimb hârtii cu o va­loa­re din ce în ce mai mică. Scăderea dolarului și creșterea prețului energiei sunt cele două fețe ale aceleiași mo­nede.”
Discursul lui Ahmadinejad a fost sus­ținut de Hugo Chavez, rebelul pre­șe­dinte al Venezuelei, care a declarat că „Dominația dolarului trebuie să să se încheie”.
Arabia Saudită încearcă să salveze prețul petrolului
Regele Abdallah al Arabiei Saudite a apreciat că prețurile la petrol sunt anormal de mari și că este gata să facă tot ce-i stă în putere pentru ca acestea să rămână la niveluri convenabile, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, aflat în vizită în Arabia, transmite AFP.
“El a recunoscut că prețurile pe­tro­lului au fost anormal de ridicate din cauza factorilor speculativi și a politicii duse de câteva guverne”, a declarat Ban Ki-moon jurnaliștilor, a doua zi du­pă întâlnirea acestuia cu regele Ara­biei.
Ban Ki-moon a precizat că el și regele Arabiei Saudite au discutat înde­lung pe tema creșterii cotației petro­lu­lui și a crizei alimentare, ca și subiectul schimbărilor climatice. Secretarul ge­ne­­ral al ONU a declarat că Arabia Sau­dită, primul producător de petrol din OPEC (organizația țărilor exportatoare de petrol), “pare că a studiat foarte serios modul în care ar putea răspunde la această chestiune (creșterea prețu­lui pe baril) prin creșterea producției sale”.
Arabia Saudită, primul exportator de petrol din lume, a decis să găz­duiască, pe 22 iunie, la Djeddah, o reuniune a principalelor țări produ­că­toare și consumatoare de petrol, pen­tru a discuta explozia prețului pe baril, care a înregistrat pe 6 iunie un record absolut de 139,12 dolari, la New York.
Ban Ki-moon și-a exprimat spe­ranța că reuniunea de la Djeddah va fi productivă.
Arabia produce în prezent 9,45 milioane de barili pe zi, cu 300.000 mai mult decât în luna mai.  
Afirmațiile lui Ban Ki-moon cu pri­vire la o eventuală creștere a produc­ției par să confirme informațiile apă­rute în revista economică de specia­li­tate “Middle East Economic Survey” (MEES) și din “New York Times”, care au scris că Arabia ar putea decide în tim­pul reuniunii de la Djeddah să-și ma­joreze producția la 10 milioane de barili pe zi.  (C. B.)
Publicat în : Economie  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: