Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Pe aripile PIB-ului

Mihnea GRAUR

Produsul intern brut a crescut cu 8,2% în primul trimestru al acestui an față de 2007, ajungând la 86.745 milioane lei. 4% – deci aproximativ jumătate din creștere – a fost întemeiată pe servicii, urmate de construcții cu 1,7%, industrie cu 1,5%, impozitele nete pe produs cu 1%, agricultura neinfluențând evoluția PIB în această primă parte a anului. Este o creștere solidă, neașteptată chiar de către o bună parte a analiștilor, fiind expresia funcționării tot mai corecte a economiei, dar și a investițiilor directe din utima perioadă. Confirmarea continuării pe drumul cel bun o vom avea cel mai devreme abia la finele trimestrului trei.

Creștere peste așteptări

Criza economică mondială declanșată în august 2007 în Statele Unite nu a ocolit pe nimeni, crescând îngrijorările privind evoluția economiilor naționale, inclusiv cea a României. În urma discuțiilor anua­le avute cu autoritățile de la București în luna aprilie, Fondul Mone­tar Internațional estima creșterea economiei românești cu 5,5% în acest an. Previziuni similare au emis și alte instituții, analiștii sceptici, dar și ziariș­tii antiguvernamentali, majori­tatea aces­tora întemeindu-și opiniile pe tren­dul global, nu pe realitățile economice.
Imediat după comunicatul Insti­tu­tului Național de Statistică, Mugur Isă­rescu a explicat fenomentul economic la Forumul Financiar Central și Est-European. Guvernatorul BNR a afirmat că impactul crizei financiare interna­țio­nale a fost până acum unul pozitiv, tem­perând ritmul de creștere a credi­tării și frânând deficitul de cont curent. “În cazul în care criza persistă, riscul ar fi să se tempereze prea mult creșterea economică, însă, din ce am văzut până acum, nu sunt semne de încetinire„, a mai precizat Isărescu, citat de NewsIn.
Observațiile sunt cât se poate de rea­le. De altfel pe parcursul unei jumă­tăți de an Banca Națională a mărit dobânda de politică monetară cu 2,75%. Însă impactul acestor măsuri ar trebui să se vadă cu prisosință asupra inflației, nu asupra PIB. 
Principalul motor al creșterii eco­no­mice într-un astfel de ritm sunt inves­tițiile directe din ultimii ani. Inter­valul de timp în care acestea își fac simțită prezența este de unul, maxim doi ani. Investițiile au crescut cu 35% față de aceeași perioadă a anului tre­cut, iar în 2007 au fost cu 30% mai mari decât în 2006. În aceste condiții, este de așteptat menținerea trendului pe care se află produsul intern brut sau chiar majorarea ritmului de creștere, cu atât mai mult cu cât rezultatele inves­tițiilor precum cea a Ford la Craiova sau, mai ales, cele din nord-vestul țării, nu au ajuns încă să se vadă în totalitate.
Pe ce ne bazăm
Din datele Institului Național de Statistică se remarcă în primul rând serviciile, care au contribuit cu 48,8% la creșterea PIB (având o pondere de 52,3% din PIB), în timp ce industria și construcțiile au contribuit cu 39% la cresterea PIB, pe fondul înregistrării unei creșteri a industriei de 5,4% la o pondere 26,7% din PIB, construcțiile sporind cu 32,4% și având o pondere de 6,2% din PIB.
Privind prin prisma factorior de influență ai creșterii PIB pe categorii de uti­li­zări, se remarcă menținerea pe primul loc a aportului cererii interne cu aproape 16% față de primul trimestru din 2007.
Investițiile străine în România au fost de 1,58 miliarde euro în primele trei luni ale anului, din care 13% s-au îndreptat spre sectorul bancar și 87% spre economie. În structură situația se prezintă favorabil, industria fiind prin­ci­palul beneficiar cu 39%, urmat de comerț și servicii cu 24% și construcții cu 18%. Agricultura își menține pon­derea de 9% în total. Mai mult pentru statistică, să notăm că investițiile rezi­denților români în străinătate au fost de 88 milioane euro.
Așa cum cum INS ne-a obișnuit în ultimii ani, vestea proastă vine dinspre deficitul comercial – în continuare ridi­cat, reprezentând 20,6% din produsul intern brut. Cel mai mare deficit a fost cel de pe relația Germania – 824 milioa­ne euro, pe locurile 2 și 3 situându-se Rusia și Kazahstan ca ur­mare a importurilor de petrol și gaze. În privința exporturilor se remarcă tre­ce­rea pe primul loc a Germaniei în topul partenerilor (pondere de 16,6%), devan­sând pentru prima dată Italia (16,4%).
Concluzionând asupra datelor pre­zentate de Vergil Voineagu, preșe­dintele INS, putem aprecia creșterea macroeconomică a României ca fiind nu doar spectaculoasă, ci și sănă­toa­să. Nu există semne ale supraîncălzirii economice, drept dovadă formarea brută de capital fix deține o pondere importantă – 24,3% și prezintă o creș­tere de 33,2% față de trimestrul I al anului trecut.
În timp ce INS trage concluziile despre trimestrul trecut, reprezentanții BNR scrutează viitorul și iau în consi­derare riscul supraîncălzirii economiei. Dacă se va dovedi un risc real, șansele scăderii dobânzii de politică monetară vor tinde către zero în opinia vicegu­ver­natorului Eugen Dijmărescu, care toto­dată susține că în cazul unui an agricol bun nu vor fi motive reale de creștere a dobânzii. Rămâne de văzut la Consiliul deAdministrație al BNR din 26 iunie dacă atitudinea conducerii instituției va fi în continuare excesiv de prudentă sau nu.
Într-un studiu BNR din luna mai 2008 privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației se remar­cau câteva aspecte interesante:
 temperarea ritmului de creștere a cererii de credite noi din partea companiilor nefinanciare în primul trimestru al anului 2008, în timp ce la persoanele fizice cererea pentru creditele ipotecare și de nevoi personale este în creștere;
 standardele de creditare au rămas neschimbate la nivel agregat pentru companii, înăsprindu-le pe cele pentru IMM-uri, în timp ce s-au relaxat pentru persoanele fizice;
 înăsprirea termenilor de creditare atât pentru companii, cât și pentru persoanele fizice.
Concluzia este elementară: siste­mul bancar încurajează consumul final și frânează dezvoltarea sectorul IMM-urilor. Aici se află cheia, fiind imperios necesară crearea unui cadru care să faciliteze inversarea trendurilor.

 Pro și contra

O creștere trimestrială de 8,2% este foarte bună. Mai importantă este menținerea trendului, evaluarea influen­țelor pro și contra, dar și măsuri concrete din partea autorităților.
Asupra evoluției economiei mon­diale apasă criza de lichiditate pornită din SUA anul trecut, scăderea do­la­rului, problemele energetice mondiale – în special cea a petrolului care se îndreaptă spre 150 $/tonă –, dar și creșterea mondială a prețurilor la ali­mente. Au loc relocări menite a scădea (sau măcar a menține!) costurile, fu­ziuni și preluări, activitățile sunt reorganizate etc., pe scurt o agitație economică mondială pe principiul „scapă cine poate”. Avantajate sunt eco­nomiile emergente, inclusiv cea a României, avantajată de statutul de membru U.E. obținut la momentul oportun.
Tocmai din acest motiv trebuie subliniat că principala influență în creșterea PIB-ului național vine de la investițiile directe, cu atât mai mult cu cât sunt suficiente semne că trendul este pozitiv, numeroase multinaționale fiind interesate de a-și deschide capacități de producție în România. Dar de la teorie la practică este cale lungă (exemplul Mercedes care are de ales între avantajul infrastructurii poloneze sau al salariilor românești trebuie reamintit mereu autorităților). Așa cum la Cluj și la Craiova au putut  fi găsite soluții, acestea pot fi identificate și în zonele slab industrializate și/sau sărace.
Deschiderea fabricii Nokia de la Cluj pe 11 februarie înseamnă o influență asupra PIB-ului doar pentru jumătate din trimestrul I. Totuși, spre finele lunii mai au sărbătorit atingerea numărului de un milion de telefoane, astăzi numărul de angajați fiind de doar 700 față de 3.500 cât vor fi atunci când fabrica va funcționa la capacitate maximă. Ford își va aduce un aport vizibil abia în  2009, foarte probabil comparabil cu cel al Renault, adică inclusiv asupra reabilitării deficitului comercial.
Un alt mare factor care influen­țează pozitiv este potențialul bursier al României, slab fructificat atât în mediul privat, cât și la privatizări. Prietenii știu de ce!
Jumătatea goală a paharului este influențată de dezinteresul autorităților centrale și locale față de infras­truc­tură, sistemul fiscal supraîncărcat și aflat de două decenii într-o perpetuă schim­bare,  puterea judecătorească aser­vită, licitațiile trucate sau – pur și simplu – de birocrația și corupția din vămi, poliție etc.  
Totodată sindromul drobului de sare care bântuie BNR-ul – în ciuda de­pășirii momentelor grele ale economiei naționale din urmă cu un deceniu – pro­voacă neplăceri mari sectorului care în fapt are/ar putea avea cel mai mare potențial posibil de creștere: cel al IMM-urilor (motivele prezentate mai sus). Sigur, nici statul nu a avut nicio­dată o poziție de susținere efectivă și reală a lor, dar această tristă realitate nu ține loc nici măcar de consolare.
Pe 30 mai Comisia Națională de Prognoză a rectificat proiecția prin­cipalilor indicatori economici până în 2020. Pentru 2008 este prevăzută o creștere a PIB-ului de 6,5%, urmată în 2009 de 6,1%, previziunea macroeconomică a CNP continuând cu creșteri anuale de 5,2-5,8%. Este o viziune echilibrată. Deși foarte greu de păstrat o astfel de creștere timp de două decenii, o asemenea evoluție este imperios necesară. Un PIB de 442,3 miliarde euro, o inflație de 2% și un salariu mediu brut de 1133 euro nu (mai) trebuie privite cu scepticism. Nu vorbim de vise, ci de ținte. Ca urmare nu trebuie să visăm, ci să muncim.
Publicat în : Economie  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: