Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Constantin Preda - “Mă încăpățânez să cred în puterea TĂMĂDUITOARE a cuvântului și să consider Poezia un ținut magic”

Florea MIU

Constantin Preda este născut la 12 ianuarie 1961, în satul Damian din comuna doljeană Sadova și a absolvit, în 1994, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Apariții editoriale: Sora mea, înserarea (Editura Scrisul românesc, 1984), Fiecare cu steaua lui (Editura Scrisul românesc, 1985), Fire de poet (Editura Cartea româneascã, 1988) și Oare acesta sã fie sufletul? (Editura Scrisul românesc, 1990) au fost urmate de Plânsul, floarea secretă a morții, carte ce conține un grupaj de poezii inedite care poartă titlul Capricorn însingurat și versurile apărute în ultimele trei volume ale autorului. Din bogatele aprecieri critice referitoare la poezia lui Constantin Preda remarcăm semnăturile Constanței Buzea, ale lui Laurentiu Ulici, Ioan Alexandru, Gheorghe Tomozei, A.I. Brumaru, Fănuș Neagu, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu, Ovidiu Ghidirmic, Emil Brumaru, Gheorghe Pituț, Ion Cristoiu, Traian T. Coșovei, Geo Bogza, Alex. Ștefănescu, Aurelian Titu Dumitrescu sau Nichita Stănescu, semnături „grele”, ce îl recomandă și îl obligă, în același timp, pe Constantin Preda la o competiție nu numai cu alții, ci mai ales cu sine.

Au trecut aproape trei decenii de la debutul tău literar. În ce moment al aspirațiilor (literare și biografice) te afli acum?
Într-un moment de răscruce, date fiind vremurile, căci, vorba bătrânului cronicar: „Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri”...

În versurile tale sunt invocate, adesea, oamenii și locurile natale, „ființa” câmpiei dunărene de unde vii. Ce înseamnă toate acestea pentru tine astăzi?
Regăsirea propriei identități, deși, repet, trăim vremuri de restriște, iar poeții, mai ales poeții, o duc foarte greu, abia supraviețuind legilor dure ale economiei de piață!

De la debutul editorial cu „Sora mea, înserarea” (1984), până la „Simbria mea, sărutul” (1998), ai creat imaginea unui poet al „clipei de grație”, a poetului inspirat, suferind bacovian pentru frunza... bolnavă de cădere, pentru păsările care nu au uitat să zboare nici chiar în acest secol prag­matic si cibernetizat. Crezi în puterea cuvântului de a-i apropia pe oameni de ei înșiși (și chiar de a-i vindeca de ei înșiși)? Cum te raportezi la poezia – experimentalistă, postmodernistă etc. – de azi?
Mă încăpățânez să cred în puterea TĂMĂDUITOARE a cuvântului și să consider Poezia un ținut magic unde, dacă pătrunzi, te contopești cu zborul și uiți de tine. Pentru mine nu există poezie experimentalistă, postmoder­nistă etc., ci numai Poezie. Nu sunt adeptul unor astfel de clasificări deoarece Poetul este un creator unic (prin ceea ce face), întemeietor de frumos și adevăr, de meditații și tul­bu­rări sufletești. Poezia irumpe din sin­gurătate, suferință, puritate și acestea nu pot fi contorizate, măsurate etc.

Poemele tale se hrănesc, în mare măsură, din seva nostalgiei ese­niene. Ce mari poeți români și străini te-au marcat?
E una dintre cele mai grele între­bări la care trebuie să răspund, pentru că mulți poeți îmi sunt foarte dragi, cu poezia lor m-am „îmbătat” în serile mele de singurătate. Pe cine să aleg mai întâi? Pe cine voi nedreptăți, totuși? Îmi vin în minte, acum, la întâm­plare, următoarele nume: Baudelaire, Rimbaud, Poe, Rilke, Esenin, Verlaine, Trakl, Eminescu, Bacovia, Blaga, Ar­ghezi, Pillat, Radu Stanca, Emil Botta, Labiș, Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț, Gheor­ghe Tomozei, Adrian Păunescu, Ana Blan­diana, Ion Horea, Constanța Bu­zea, Leonid Dimov, Gellu Naum, Marius Robescu, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivă­nescu, Alexandru Grigore, Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Daniel Tur­cea, Dan David și așa mai departe...

Ce trebuie să înfrunte un poet din „sudul patriarhal”, pentru a-și face cunoscute gândurile? Este el ascultat aici, în Craiova, este luat „în serios” de cei învestiți ca „oblăduitori ai artelor și culturii”?
Din păcate, șansele unui poet de a fi ascultat aici, la Craiova, sunt mici, pentru că trebuie să înfrunte pasi­vi­tatea, indolența și, uneori, neprice­pe­rea factorilor culturali care au ajuns să se ocupe, în mod special, de „serbările berii”, tăierea de panglici la diferite terase și discoteci, manifestări ale su­porterilor echipelor de fotbal aflate sub patronajul fabricanților de alcool etc. În astfel de situații, pentru a se face „ascultat”, un poet trebuie să recurgă la gazetărie și să contribuie la reac­tualizarea „miracolului cuvântului scris (tipărit)”.

Ești jurnalist, îți câștigi existența pe acest tărâm al comunicării. De ce nu se face mai mult pentru promovarea imaginii scriitorilor craioveni în presa cotidiană, așa cum ai procedat tu în repetate rânduri și cum o fac foarte puțini jurnaliști astăzi?
Sunt multe cazuri când, atât în Pro­vincie, cât și în București, editarea unui ziar este o chestie secundară în „an­gre­najul” afacerilor unui om care dispune de foarte mulți bani. Din nefe­ricire, în astfel de publicații, se practică mai ales promovarea imaginii patro­ni­lor, a sponsorilor și a prietenilor aces­tora etc., ahtiați după putere, bani și influen­ță. Este explicabil, deci, ca, în situa­țiile în care editarea unui ziar se face pentru ca patronii să capete ca­pital politic, mediatic etc., promo­va­rea imaginii scriitorilor români să lase de dorit.

Ce înseamnă, pentru tine, familia, prietenii...?
Înseamnă foarte mult, aici este „uni­versul” meu, o oază așezată în mijlocul unui deșert!

Cine crezi că ar trebui să poarte responsabilitatea concretă și eficientă a cultivării artelor într-un oraș cum este Craiova?
Responsabilitatea cultivării artelor ar trebui să revină, în primul rând, instituțiilor specializate și revistelor de profil. Și, nu în ultimul rând, factorilor de decizie (de la Primărie și Prefectură) care au obligația de a asigura condițiile materiale, mai ales financiare, pentru eficientizarea actului de cultură. Acest colț de țară, de unde au plecat spre eternitate nume ilustre ale spiritua­lită­ții românești, merită să stea în atenția instituțiilor profesioniste, dar și a presei care trebuie să monitorizeze ce se face și, mai ales, ce nu se face pen­tru împlinirea actului de cultură. Este inadmisibil să asistăm nepu­tincioși la degradarea patrimoniului cultural și să citim, în ziare, cum Casa memorială „Al. Macedonski” a fost devastată, iar Casa memorială „Traian Demetrescu” a adăpostit, până acum câșiva ani, la demisol, o bodegă!...

De vreo șaptesprezece ani (postdecembriști) exclamăm precum Poetul: „Seceta a ucis orice boare de vânt” – în sufletul și în conștiința noastră, desigur... Ești încrezător în puterea noastră de a renaște social, economic, cultural-creator?
Sunt obligat să cred, pentru că, fără credință și speranță, mai ales acum, totul se poate nărui. Poetul are menirea (sacră) de a visa și de a-i face copărtași în acest vis și pe semenii săi, să creadă în miturile lucrătoare ale Meșterului Manole, ale Păsării Phoenix etc.


Care îți sunt proiectele literare
?
Multe, dar las, mai bine, ca împlinirea lor să vorbească atât despre ele, cât și despre mine!





Interviu realizat de Florea MIU

Publicat în : Interviu  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: