Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Pavel Abraham - “Nu putem vorbi despre export de criminalitate”

Cezar DOBRE

Pavel Abraham s-a născut la data de 21 octombrie 1948, în orașul Jibou (județul Sălaj). A absolvit Școala de ofiteri activi a Ministerului de Interne (1972) și apoi Facultatea de Drept din București (1974). A urmat apoi cursuri postuniversitare de criminologie la Universitatea București (1979), studii de perfecționare în domeniul relației poliție-comunitate organizate de NATO (1992-­1993). A obținut în anul 1995 titlul științific de doctor în drept la Universitatea București. După Revoluția din decembrie 1989, colonelul Abraham este numit ca prorector al Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" din București și decan al Facultății de Poliție, îndeplinind aceste funcții până în anul 1992. În această perioadă, el a predat cursurile de drept constituțional și discipline de specialitate. Apoi, pentru un an, este ofițer specialist în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și redactor-șef al revistei "955 – Poliția Capitalei". Îndeplinește apoi funcțiile de director al Corpului de Control și Anticorupție din cadrul Inspectoratului General al Poliției (1993-1995) și director al Direcției Cercetări Penale din cadrul IGP (1995-1997). Începând din martie 2003, chestorul principal de poliție prof. univ. dr. Pavel Abraham îndeplinește funcția de președinte al Agenției Naționale Antidrog din cadrul Ministerului de Interne. I s-a acordat gradul profesional de chestor-șef de poliție (echivalent cu cel militar de general cu 3 stele) la 9 noiembrie 2004

Domnule chestor Pavel Abraham, cum stă România din punct de vedere al criminalității și al consumului de droguri?
Întrebarea dumneavoastră este foarte generală și ea poate fi abordată din mai multe perspective. Vom vedea cel puțin două dintre acestea. În primul rând, comparativ cu alte state din Europa (Spania, Franța, Italia, Olanda) România stă bine din punctul de vedere al unor indicatori specifici, cum ar fi numărul infracțiunilor constatate, numărul persoanelor cercetate, canti­tă­țile de droguri confiscate etc, adică ne aflăm mult sub media europeană. În al doilea rând, însă, dacă vorbim exclusiv din perspectivă internă, înce­pând cu anul 2000, numărul infrac­țiunilor la regimul drogurilor și precur­sorilor de droguri a cunoscut o dina­mică ascendentă. Astfel, dacă în anul 2001 se înregistrau 670 de infracțiuni la Legea 143/2000, în anul 2006, erau înregistrate 2695 de infracțiuni, iar în primul semestru al anului 2007, avem înregistrate deja un număr de 1412 infracțiuni constatate la regimul drogurilor și precursorilor de droguri.
În ceea ce privește criminalitatea la regimul drogurilor și precursorilor de droguri, doresc să precizez faptul că, deși au existat cazuri de implicare a cetățenilor români în grupări de crimi­nalitate organizată, ce au ca obiect trafi­cul de droguri, care acționau pe teritoriul Uniunii Europene, totuși numărul acestora este destul de redus, filierele internaționale de trafic fiind dominate de cetățeni albanezi, bulgari și ruși.

Care este rata de creștere a infracțiunilor legate de consumul de droguri?
Dacă până în anul 2004, rata de creștere a criminalității la regimul drogurilor era foarte ridicată, în jurul valorii de 80%, din 2004 și până în prezent putem vorbi de o rată mult mai scăzută, de aproximativ 10-15%.

Care sunt zonele din România mai dezvoltate din punct de vedere al consumului de droguri? Ce tip de droguri sunt preferate de consumatorii români? Care este media de vârstă?
Așa cum reiese din studiile efec­tuate în acest sens, drogurile ilegale sunt consumate predominant în populația tânără, motiv pentru care programele de prevenire a consumului de droguri sunt orientate prioritar către populația cu vârstă mai mică (chiar de 15 ani), în scopul întârzierii debutului în consum. De asemenea, se observă că toleranța față de consumul de droguri scade o dată cu vârsta, astfel încât probabilitatea ca persoanele din grupa 15-24 ani să aprobe consumul acestor substanțe ilegale este mult mai mare.

Ce măsuri se iau în vederea tratării terapeutice a consumatorilor de droguri și a familiilor acestora?
Încă de la înființare, Agenția Națio­nală Antidrog a desfășurat un număr mare de activități pe segmentul trata­mentului, acesta fiind unul dintre palierele de bază ale activității agen­ției, alături de prevenire. Dar, dacă ne referim strict la anul 2007, putem spune că ANA a implementat etapa pilot a Programului național de pre­venire și asistență inte­grată în adicții prin intermediul căruia au fost înfi­ințate 5 centre de asistență integrată în adicții: 3 în București (Obreja, Pante­limon, Pericle), unul la Iași și unul la Bihor. De asemenea, în Bucu­rești a fost înființat un centru de zi, un centru socio-vo­cațional și o comunitate tera­peutică.
Aceste centre oferă o paletă com­plexă și variată de servicii destinate tratării dependenței cum ar fi: dezin­to­xicarea ambulatorie, trata­mentul de subs­tituție cu metadonă și subexonă, trata­mentul de menținere a absti­nen­ței cu naltrexonă, testare HIV și hepa­tită, testarea drogurilor în urină, consi­liere și terapie psihologică indi­viduală și de grup, consiliere socială și fami­lială.
De asemenea, în virtutea prin­ci­piilor de bună colaborare cu societatea civilă, Agenția Națională Antidrog și ARAS au deschis un centru de schimb de seringi în cadrul policlinicii Dr. Grozovici. În același context al cola­bo­rării interinstituționale pe palierul tratamentului, ANA, împreună cu Insti­tutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București și ARAS au înființat un centru de substituție cu metadonă, care își des­fășoară activitatea la sediul Insti­tutului Matei Balș.
În virtutea aceleiași preocupări continue pentru asistența acordată consumatorilor de droguri, Agenția Na­țională Antidrog a declarat anul 2008, „Anul asistenței consu­ma­torului”.

Cazul din Italia a readus în atenție criminalitatea românilor în afara granițelor țării. Credeți că se poate vorbi de un export de criminalitate?
Nu, cu siguranță nu putem vorbi despre un export de criminalitate și, de asemenea, mai cred că utilizarea unui astfel de concept este periculoasă.
Incidentul din Italia a fost, din punctul meu de vedere un eveniment nefericit speculat deopotrivă de clasa politică și mass-media italiană, dat fiind faptul că acesta s-a produs în plină campanie electorală.
În realitate lucrurile sunt diferite. Este foarte bine cunoscut faptul, și chiar există studii sociologice în acest sens, că orice fenomen migrator este însoțit și de aspecte mai puțin dorite care de obicei se manifestă în țara de destinație. Masa imigranților români, ca oricare categorie de imigranți, cuprinde vârfuri ale ambelor extreme. Putem vorbi de români deosebit de valoroși, care au ales să trăiască peste hotare și care și-au adus contribuția la dezvoltarea artelor și a științei, la fel de bine cum putem vorbi despre români cu potențial infracțional. Așa cum reiese, însă, din statisticile oficiale, acest procent redus de cetățeni români, autori ai unor infracțiuni, nu e în general cunoscut pentru infracțiuni cu violență, ci mai degrabă pentru infracțiuni mărunte. În ceea ce privește cazul la care faceți referire, personal l-aș încadra în categoria excepțiilor.
În aceeași ordine de idei, doresc să atrag atenția asupra unui aspect: circul mediatic care a avut loc pe marginea incidentului din Italia ascunde de fapt neputința unor structuri aparținând autorităților italiene, care nu au fost pregătite din punct de vedere logistic și administrativ să gestioneze o situație absolut previzibilă în actualul context socio-politic. Era evident că aderarea unor noi state la Uniunea Europeană va avea pe lângă alte numeroase consecințe pozitive și o consecință în planul migrațional și în special al migrării forței de muncă dinspre Est spre Vest.
Din punctul său de vedere, statul român a făcut toate demersurile și și-a luat toate măsurile pentru ca procedura de trecere a frontierei de stat să fie respectată. De partea cealaltă însă, autoritățile italiene, nefi­ind pregătite pentru o astfel de situa­ție, au recurs la măsuri mai mult sau mai puțin discutabile din punct de vedere al normelor de drept inte­rna­țional și al diplomației.
Cu toate acestea, în virtutea bu­nelor relații de cooperare dintre Ro­mâ­nia și Italia, existente de-a lungul timpului, inclusiv pe latură poliție­neas­că, România și-a arătat dispo­nibilitatea și chiar s-a implicat direct în ges­tionarea acestei situații, iar prezența domnului ministru Cristian David în Italia este o dovadă în acest sens.


Interviu realizat de Cezar DOBRE
Publicat în : Interviu  de la numărul 57

Comentarii

Comentariul nr.1 - neacsu manuela a spus în 20.01.2009 10:50:00:
In primul rand vreau da spun buna-seara, si mult succes in viata persoanelor care ne da informatii. Am o fata de 27 ani, si este consumatoare de 7 ani, a fost internata de doua ori la sf. Stelian a reusit cateva luni sa stea departe de droguri, dar a cazut in capcana lor iar. vreau sa stiu cum pot obtine metadona ambulatoriu? Daca trebuie sa vin cu fata, si in cat timp pot lua pastilele deoarece este intr-o stare grava si vreau sa-mi salvez copilu.

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: