Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Petrolul: semnele crizei?

Dragoº TÃBÃRAN

Bursele sunt în fierbere, preţul barilului sare de 130 de dolari, transportatorii şi şoferii protestează, economia mondială dă semne de nervozitate. Petrolul este din ce în ce mai scump, iar efectele încep să se vadă în viaţa de zi cu zi. Analiştii şi consumatorii se întreabă de ce şi mai ales care sunt urmările.

Un nou şoc petrolier?

Petrolul a fost descoperit cu mai bine de 4.000 de ani în urmă şi a fost utilizat chiar de atunci în scopuri medicale sau la încălzire ori iluminare. Chinezii forau puţuri cu sonde de bambus, iar prima stradă asfaltată din lume a fost Calea Zeilor, artera principală a Babilonului. Inventarea şi utilizarea comercială a motorului cu ardere internă a trans­for­mat petrolul în principala sursă ener­getică a lumii şi i-a dat noul nume, “au­rul negru”. Azi, întreaga economie mondială depinde de petrol. Şi tot azi, aurul negru trimite unde de şoc la sca­ră planetară pentru un motiv foarte simplu: se termină.
În 1854 a fost descoperită frac­ţionarea distilată, procesul prin care petrolul este descompus în kerosen, benzină, motorină, păcură, parafină etc. Patru ani mai târziu, se inaugura prima sondă comercială din America de Nord, la Oil Spring, în Canada, iar în anul următor prima exploatare comercială din Statele Unite: Oil Creek, Pennsylvania. Statele Unite, la vremea respectivă primul producător şi exportator mondial, “aruncau” pe piaţă 2.000 de barili pe zi.
Azi, productia mondială de petrol a depăşit 80 de milioane de barili pe zi, dar perspectivele de creştere sunt dras­tic limitate. Mulţi analişti consi­de­ră că producţia mondială a ajuns la vârf şi că începe să scadă.
Rezervele cunoscute de petrol se împuţinează, în timp ce consumul este din ce în ce mai mare. Creşterea eco­nomică în China a introdus pe piaţa hidro­carburilor o presiune fără prece­dent care a dus preţul barilului, pentru scurtă vreme e drept, la peste 130 de dolari. Previziunile sunt, însă, foarte sumbre. Dacă actualul raport dintre producţie şi consum se menţine, creş­terea preţului aurului negru se va relua. Analiştii de la Goldmann Sachs vorbesc despre 150 de dolari barilul în a doua jumătate a anului sau chiar 200 de dolari în decembrie sau cel mai târziu în primul semestru din 2009.
Liderul clasamentului exporta­to­rilor, dar şi al rezervelor  rămâne Arabia Saudită care vindea la începutul anului 9,2 milioane de barili pe zi. Riadul afir­mă că dispune de rezerve care însu­mează 264 de miliarde de barili de petrol, adică 21% din rezervele mon­diale. La actualul nivel al producţiei, rezervele saudite s-ar epuiza în 80 de ani. Rămâne totuşi un factor de incer­titudine: unele state îşi supraevaluează rezervele pentru a-şi menţine influen­ţa. Arabia Saudită, care nu-şi mai dezvă­luie datele reale din 1982, ar pu­tea să fi ajuns la maximum de producţie şi să fie în imposibilitatea de a-şi mai creşte exporturile.
Pe locul 2 se află Canada, prin­ci­palul exportator pe piaţa nord-ame­ricană. Rezervele canadiene de hidro­carburi, petrol şi şisturi bituminoase sunt evaluate la 179 de miliarde de ba­rili, cea mai mare parte concentrate în provincia Alberta. La actualul volum al exporturilor, rezervele canadiene ar putea fi exploatate în următorii 150 de ani.
Al treilea în clasamentul rezervelor de petrol este Iranul care ar putea dispune de 137 de miliarde de barili. Iranul şi-a atins vârful de producţie în 1974, dar de atunci exporturile sale, pe locul patru în clasamentul mondial, au scăzut din cauze multiple, de la învechirea tehnologiei la relaţiile delicate cu Statele Unite şi Occidentul în ansamblu. În plus, a crescut foarte mult consumul intern de petrol.

Politica determină preţul petrolului? Sau invers?

Evenimente stranii, doar la prima vedere, au influenţat piaţa petrolului, dar şi politicile legate de resursele de hidrocarburi. E greu de cuantificat im­pactul pe care l-au avut atentatele din 11 septembrie 2001 asupra pieţei mondiale a petrolului, dar undele de şoc trimise în economia americană, implicit în cea mondială, se simt şi azi. A urmat al doilea război din Golf: lumea a descoperit cu stupoare că petrolul irakian nu poate ajunge în cantităţile sperate pe pieţe din cauza atacurilor insurgenţilor, dar mai ales pentru că infrastructura extractivă, de transport şi prelucrătoare irakiană era distrusă de embargou.
La mijlocul lui 2003 are loc un nou eveniment cu impact dramatic pe piaţa hidrocarburilor: Mihail Hodorkovsky, puter­nicul patron al Yukos, este ares­tat, iar compania, una dintre cele mai importante din Rusia, revine sub con­trolul Kremlinului. Este semnalul că perioa­da de glorie a relaţiilor dintre Occident şi magnaţii ruşi ai petrolului născuţi şi crescuţi în epoca Elţân s-a terminat.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici: fos­tul ofiţer de paraşutişti Hugo Chavez, devenit peste noapte un lider socialist revoluţionar, la jumătatea distanţei dintre Fidel Castro şi Simon Bolivar, naţio­nalizează industria de petrol a Venezuelei, cel mai mare producător din America Latină şi una dintre prin­ci­palele surse de hidrocarburi a Statelor Unite. Un alt şoc al preţurilor a fost de­terminat de uraganul Katrina care a distrus o serie de platforme petroliere din Golful Mexic. Ar mai fi de adăugat ata­curile constante ale miliţiilor isla­mis­te asupra instalaţiilor petroliere din Delta Nigerului şi mai ales relaţia ten­sio­nată dintre Iran şi Occident, în spe­cial Statele Unite. Dacă preşe­din­tele Ahmadinejad va reuşi să pună la punct preconizata bursă a petrolului islamo-asiatică, la care cotaţiile să se facă în euro sau în orice altă monedă decât do­larul american, proiect susţinut şi de anti-americanul Chavez, impactul va fi dramatic.
Cel mai important factor de pre­siune, însă, asupra pieţei mondiale a petrolului este cererea din ce în ce mai mare din partea economiilor în plină dezvoltare: India şi mai ales China.
Petrolul dictează politici, dar, în ega­lă măsură, politica influenţează preţul petrolului. Potrivit unui raport al Freedom House, doar 9% din rezervele mondiale de petrol aparţin unor state considerate libere. Trei dintre cei mai mari exportatori, Venezuela, Indonezia şi Nigeria, figurează pe poziţii fruntaşe pe lista statelor corupte. În fine, 22% din petrolul mondial aparţine unor ţări acuzate sau suspectate că spon­sori­zează terorismul internaţional sau sunt supuse sancţiunilor de către Statele Unite sau ONU.
Statele membre ale OPEC, care exportă 40% din petrolul mondial şi deţin 80% din rezervele confirmate, au folosit arma petrolului pentru a obţine avantaje geopolitice sau pentru a evita discuţii pe seama respectării drep­turilor omului, a libertăţilor politice sau a dreptului internaţional.

Perspective sumbre

Creşterea dramatică a preţului petrolului din ultimii ani, în special după 2003, a avut importante influen­ţe în plan geopolitic. Rusia a ieşit din marasmul economic, politic şi social din ultimii ani ai perioadei Elţân şi şi-a relansat propria politică externă utili­zând veniturile suplimentare obţinute din vânzările de petrol şi gaze. Azi, Rusia dispune de rezerve valutare ridi­cate, are un rol important pe piaţa hidro­carburilor, a achiziţionat impor­tan­te elemente de infrastructură şi nu ezită să folosească arma economică a resurselor energetice pentru a influen­ţa decizii politice la nivel regio­nal, european sau chiar global.
China înregistrează an de an o rată de creştere economică substanţială care înseamnă, pe de-o parte, creş­te­rea presiunii pe piaţa petrolului, iar pe de alta, asigurarea resurselor finan­cia­re pentru susţinerea unor importuri masive. China a pătruns în forţă în Africa şi devine un actor dominant pe continentul negru. Proiectele de pu­ne­re în exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi din Marea Chinei de Sud vor adânci, poate, disputele cu Tai­wanul sau Japonia.
Uniunea Europeană rămâne de­pen­dentă de petrolul din Marea Nordului, care a ajuns deja la vârful de pro­ducţie, de cel din Rusia şi din Orientul Mijlociu. Rămâne, deci, prizo­niera unor mecanisme de presiune în politica externă. Reorientarea către industria nucleară şi biocombustibili nu promite să rezolve integral pro­ble­ma, iar febra biocombustibililor ame­ninţă deja piaţa alimentelor.
Nu în ultimul rând, Statele Unite sunt principalul actor influenţat de creşterea preţului petrolului, dar şi principalul actor care influenţează preţul aurului negru. Principalii profitori ai actualei crize a hidrocarburilor sunt companiile care vând combustibili. Chiar dacă exportatorii obţin sume considerabile, companiile petroliere sunt cele care câştigă partea leului. O fac însă pe seama consumatorilor, iar semnele de nemulţumire au început să apară. În anii următori, scumpirea petrolului va influenţa atât consumul, implicit obiceiurile americanului de rând, dar şi industria autoturismelor, trans­porturile aeriene, navale, tot ce ţine de consum. Statele Unite vor fi ne­voite să caute noi surse de apro­vizionare, mai sigure, mai ren­tabile şi mai stabile, dar ţi tehnologii alternative.
Creşterea preţului va face mai rentabilă exploatarea unor zăcăminte până azi ineficiente, dar va determina şi căutarea unor noi depozite. Dez­vol­tarea tehnologică permite azi forarea în regiuni sau condiţii până ieri ostile omului. Deja goana după petrol a lansat competiţia pentru suveranitatea asupra Arcticii.
Dacă optimiştii speră în găsirea unor soluţii alternative, scepticii atrag atenţia că spasmele burselor din 2008 nu sunt decât semnalul unei crize mai profunde în anii imediat urmatori. O criză economică globală sau poate chiar mai rău.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: