Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Medvedev şi Putin şi-au preluat posturile

Ionuţ GAIDĂU

La Moscova speculaţiile au devenit realitate. Medvedev a depus jurământul, iar primul lucru pe care l-a făcut a fost să-l numească pe Putin prim-ministru. Într-un interval de timp scurt atât preşedintele, cât şi prim-ministrul şi-au format echipele. Faţă de trecut nu sunt schimbări deosebite, iar unii analişti s-au grăbit să afirme că, deşi s-a produs rocada, Putin încă deţine puterea. Numai că un singur detaliu nu se ştie, pentru cât timp?

Medvedev depune jurământul ca un ţar adevărat

În ziua de 7 mai 2008, la Krem­lin, în sala Andreevski, fosta sa­lă a tronului ţarilor, Dmitri Med­vedev a depus jurământul şi a devenit oficial al treilea preşedinte al Fede­ra­ţiei Ruse. Cu o privire pătrunzătoare, în prezenţa a peste două mii de invitaţi şi cu mâna dreaptă pe Constituţie, noul preşedinte pronunţă pe un ton calm şi hotărât textul jurământului: “Jur ca în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse să respect şi să protejez drep­tu­rile şi libertăţile omului şi cetăţeanului, să respect şi să apăr Constituţia Fede­raţiei Ruse, să apăr suveranitatea şi inde­pendenţa, securitatea şi integri­ta­tea statului, să îmi servesc cu fidelitate poporul”.
Au urmat discursurile de rigoare. Primul care a cuvântat a fost Vladimir Putin. Pentru început, fostul preşedinte a ţinut să precizeze cu nostalgie faptul că cu “opt ani în urmă, când am depus pentru prima dată jurământul, mi-am luat obligaţia de a munci transparent şi cinstit, să fiu devotat poporului şi statului şi nu mi-am încălcat promisiu­nea”. În continuare i-a îndemnat pe ce­tă­ţenii Rusiei să contribuie la apărarea şi întărirea unităţii statului şi spiritului naţional. La rândul său, Putin nu a ui­tat să le mulţumească ruşilor pentru susţi­nerea pe care i-au acordat-o cât s-a aflat în fruntea statului şi a men­ţionat că în cei opt ani de mandat s-a con­frun­tat cu dificultăţi, a făcut greşeli, dar a reuşit să obţină şi “rezultate con­crete”. La final a declarat că îi predă lui Dmitri Anatolievici Medvedev simbo­lu­rile puterii statale, urându-i totodată succes în îndeplinirea funcţiei de preşe­dinte al Federaţiei Ruse. În pri­mul său discurs oficial ca preşedinte de stat, Medvedev a vorbit ca un ade­vărat om al legii, asumându-şi obligaţia de a respecta şi apăra drepturile şi libertăţile omului. Pentru Medvedev dezvoltarea libertăţii civile şi eco­no­mice reprezintă o prioritate, deoarece, după cum argumenta, numai ase­me­nea oameni pot reda puterea statului. Totodată a ţinut să le precizeze ruşilor că va munci din toate puterile atât ca preşedinte, cât şi ca om pentru care Rusia este casă şi pământ strămoşesc. În cele din urmă, Medvedev a men­ţio­nat că are încredere în viitor şi că va munci pentru combaterea nihilismului, corupţiei şi prosperitatea Rusiei.
După depunerea jurământului şi cuvân­tarea în faţa naţiunii, Medvedev a primit onorurile gărzii prezidenţiale care cu 30 de salve de tun a anunţat schim­barea primului om în stat.
Oaspeţii prezenţi la ceremonia de învestitură au fost invitaţi la recepţia oficială dată în onoarea noului preşe­din­te, unde s-au bucurat de cadouri. Între timp, soţii Medvedev, Dmitri şi Svetlana, au mers împreună la Cate­drala Bunei-Vestiri din Kremlin, unde Aleksei al II-lea, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, a oficiat o slujbă în cinstea noului preşedinte.

Primele decizii luate de noul preşedinte

Nici bine nu s-a instalat la Kremlin, că Medvedev a luat prima decizie impor­tantă. În timp ce Viktor Zubkov, fostul conducător de la Casa Albă, şi-a înaintat demisia imediat după înves­tire, Vladimir Putin a fost nominalizat pentru ocuparea funcţiei de premier. Oricum, era o decizie vehiculată de mult timp şi care a fost menţionată în public nu de puţine ori, de aceea atât de­misia lui Zubkov, cât şi nomi­nalizarea lui Putin nu au stârnit multe comentarii din partea mass-media sau a opiniei publice.
Joi, 8 mai, Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, s-a întrunit în sesiune extraordinară şi a validat candidatura lui Putin pentru ocuparea postului de premier cu o majo­ritate deloc surprinzătoare de 392 de voturi pro şi 56 împotrivă. Putin, astfel, a devenit prim-ministru pentru a doua oară. După aprobare a ţinut un discurs succint în care a trasat priorităţile economice ale Rusiei şi a promis că va lupta să reducă rata inflaţiei “sub zece la sută în decurs de câţiva ani”.
În schimb, anunţarea echipei prezi­denţiale a provocat comentarii din partea presei şi analiştilor politici. În principalele posturi ale administraţiei prezidenţiale ruse au fost numiţi atât oameni apropiaţi, cât şi foşti cola­bo­ratori al fostului preşedinte. Astfel, Serghei Narâşkin a fost numit şef al administraţiei prezidenţiale. Economist de excepţie, Narâşkin este un tehno­crat care s-a remarcat pentru ultima dată în calitate de şef al aparatului guver­namental. Vladislav Surkov, “emi­ne­nţa cenuşie” a Kremlinului şi ideo­lo­gul partidului Rusia Unită, a fost recon­firmat în funcţia de prim-adjunct al administraţiei prezidenţiale. Surkov nu este genul de politician care să iasă în public cu declaraţii, însă are un cuvânt greu de spus atât la Kremlin, cât şi în partid.
De aceea, nu întâmplător, ca prim-adjunct îl va consilia pe preşedinte asu­pra chestiunilor de politică internă. Fos­tul purtător de cuvânt al Krem­linului Alexei Gromov a fost numit şef adjunct al administraţiei prezidenţiale. Acelaşi post l-a ocupat Aleksandr Beglov, care pe timpul lui Putin a înde­plinit funcţia de şef al corpului de control prezidenţial. Pornind de la aces­te nominalizări, unii analişti politici sunt de părere că Putin îşi va menţine influenţa pe culoarele Kremlinului şi-i va acorda libertatea de mişcare lui Medvedev atât cât crede că este necesar.

Putin îşi alege echipa

În timp ce Medvedev se decidea asupra componenţei aparatului prezi­den­ţial, Vladimir Putin a trecut în vizită de lucru pe la Kremlin şi a cerut apro­barea noului guvern din partea lui Medvedev. Noul preşedinte al Rusiei s-a uitat peste lista înaintată de Putin şi nu a obiectat nimic, aprobând-o ime­diat. Astfel, noul cabinet de miniştri al Federaţiei Ruse arată în felul următor: Raşid Nurgaliev, ministru de interne, Serghei Şoigu, ministru pentru situaţii de urgenţă, Serghei Lavrov, ministru de externe, Anatoli Serdiukov, ministrul apă­rării, Aleksandr Konovalov, minis­trul justiţiei, Tatiana Golikova, ministrul dezvoltării sociale, Aleksandr Avdeev, minis­trul culturii, Andrei Fursenko, ministrul învăţământului şi ştiinţei, Iuri Trutnev, ministrul ecologiei şi resur­se­lor naturale, Viktor Hristenko, ministrul producţiei şi comerţului, Dmitri Kozak, ministrul dezvoltării regionale, Igor Şegolev, ministrul comunicaţiilor, Alek­sei Gordeev, ministrul gospodăriei comu­nale, Vitali Mutkov, ministrul sportului, turismului şi tineretului, Igor Levitin, ministrul transportului, Aleksei Kudrin, ministrul finanţelor, Elvira Nabi­ul­lina, ministrul dezvoltării economice, Serghei Şmatko, ministrul energiei. Lista miniştrilor a fost completată cu cea a aparatului guvernamental. Viktor Zubkov şi Igor Şuvalov au fost numiţi prim-vicepremieri, iar Aleksandr Jukov, Serghei Ivanov, Aleksei Kudrin, Igor Secin şi Serhei Sobianin au fost numiţi vicepremieri.
La o primă lectură asupra listei observăm că Vladimir Putin a făcut câteva remanieri, însă fără să aducă modi­ficări substanţiale. Astfel, apa­ra­tul guvernamental s-a extins de la cinci la şapte membri. În ceea ce priveşte componenţa ministerelor, putem afirma că 3/4 din miniştri şi-au păstrat posturile. Noutăţile au apărut la nou-înfiinţatul minister al sportului, turis­mului şi tineretului unde a fost desemnat să conducă fostul preşe­dinte al Uniunii de Fotbal din Rusia. Totodată, Ministerul Industriei şi Energiei a fost divizat în două.
Personajele-cheie în noul cabinet vor rămâne Serghei Lavrov, un monument al politicii externe ruseşti, Aleksei Kudrin, care va trebui să se ocupe de programul economic atât de mult vehiculat de Putin şi Medvedev, iar în aparatul guvernamental o sarcină majoră cade asupra lui Igor Şuvalov, un favorit al lui Putin, care în calitate de prim-vicepremier pe probleme de activitate economică externă va trebui să depună toate eforturile pentru ca Rusia să devină membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
În general, la Moscova nu sunt mari noutăţi în ceea ce priveşte structura aparatului prezidenţial şi guvernamental. De aceea o primă reflecţie indică faptul că Putin încă deţine controlul asupra puterii. Însă nu se ştie cu precizie pentru cât timp, fiindcă în acest moment contează nu numai felul în care ştii să muţi piesele, dar şi cum poţi să le menţii pe poziţii favorabile.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: