Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Acuzațiile Madridului primesc replici dure

Andrei BĂDIN

Lovituri, sânge, lagăre de prizonieri, așa a tratat Spania imigrația la Ceuta și Melilla, este de părere Stefano Zappala, vicepreședintele comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, indignat de acuzațiile aduse de socialiștii spanioli Italiei privind chestiunea imigranților. „Ar trebui să tacă și să le fie rușine”, a declarat Zappala pentru „Il Giornale”, într-un interviu telefonic, de la Strasbourg.

Ipocrizia spaniolilor față de imigranți

 El se afla la Ceuta și Melilla, atunci când o comisie a UE s-a deplasat la 8 și 9 decembrie 2005, pentru a verifica starea centrelor de ședere temporară din cele două enclave spaniole de pe teritoriul marocan, după ce în 2004 au fost uciși 5 imigranți, iar alți 45 au fost grav răniți, în urma unei încercări de pătrundere în forță pe teritoriul european și după ce, în cursul lunilor următoare, au existat alte 11 victime printre cei care încercau să ia cu asalt „zidul”.

Modelul fascist spaniol

Dacă sunt de notorietate Zidul Berlinului, cel israelian încă în con­strucție, precum și cel de la granița dintre SUA și Mexic, puțini știu că și Madridul și-a construit propriul zid: o barieră dublă de sârmă ghimpată lungă de peste 10 kilometri și înaltă de 6 metri, în incinta căreia există o stradă pentru a se permite trecerea mijloacelor auto. Un zid ghimpat pe care clandestinii – deja urmăriți de for­țele de ordine marocane, care adesea îi prind pe nefericiții care se apropie de el și îi duc până în Sahara algeriană, abandonându-i în deșert – încearcă să îl treacă în orice fel. „Construiesc scări cu trunchiuri de palmier. Apoi se adună în grupuri diferite, la distanță de câțiva kilometri astfel că atunci când Guardia civil se pregătește să intre în acțiune de o parte, celălalt grup ia cu asalt bariera. Se întâmplă însă foarte des ca încercând să sară prima rețea se lovesc de a doua, provocându-și răni foarte grave pe tot corpul”, a relatat Zappala. Parlamentarul european „a văzut sânge” în centrele de ședere temporară din cele două orașe spa­niole. „Zgârieturi pe piept, pe picioare, pe brațe. Fețe tumefiate ale unor oa­meni sărmani”. Care era reacția spa­niolilor? „Nici una. Se limitau să anun­țe că erau obligați să efectueze respin­gerile. Dubla rețea de sârmă ghimpată  servește la aceasta: dacă un imigrant alunecă pe drumul din mijloc, este imediat însoțit la una din porțile care se deschid spre Maroc. Este avertizată poliția din Rabat și imigrantul este lăsat acolo, gata să fie deportat în Sahara”.
UE nu a putut face decât puține lu­cruri privind Ceuta și Melilla. „În pofida faptului că Franco Frattini a relevat în repetate rânduri necesitatea unei intervenții europene integrate, imigra­ția chiar ține de resortul fiecărei țări. Există țări din UE care au definit imigrația clandestină un delict penal, altele o definesc delict după 3 luni, altele după 6 luni. Mandatul nostru a fost de recunoaștere, nu o anchetă propriu-zisă. Am votat un document cu unele recomandări, de exemplu, dar Madridul nu a ținut seama de el”. Printre recomandările Parlamentului European se află și aceea de a furniza informări privind victimele din anul precedent. Nu există nici acum un răspuns, având în vedere că ancheta nu s-a încheiat din cauza declarațiilor contradictorii ale unor militari maro­cani și ale Guardia Civil Iberica. Primii au susținut că focurile au fost trase la înălțimea omului de către poliția spaniolă. Garda susține, în schimb, că gloanțele au fost trase din deșert.

Masacrul

„Acuzațiile la adresa Italiei care vin din partea Madridului reprezintă o ieșire rigidă pe care nu o merităm. Noi folosim chiar marina militară pentru a salva ambarcațiunile care naufragiază în largul coastelor insulei Lampedusa”, a mai spus laconic Zappala. Că lista abuzurilor de la Ceuta și Melilla – indi­ferent dacă au fost comise de spanioli sau marocani – este lungă o dovedește și seria de mărturii ale organizației „Medici fără frontiere” (www.melting­pot.org), care vorbesc de sute și sute de răniți, umiliți, deportați, mușcați de câini și chiar maltratați fizic. Un adevărat „ma­sacru”, potrivit „Il Giornale”, în fața că­ruia încercările de incendiere a taberei de romi din Pon­ticelli par o glumă. Aceasta și pentru că la Napoli era vorba de oameni înfuriați, nu de forțe armate, care amenințau tabăra țiganilor, în timp ce la Ceuta și Melilla a fost vorba de oameni în uniformă care au lovit cu pumnii și pi­cioarele armata de disperați comasată lângă zid.

Replica lui Frattini

Ministrul italian de externe Franco Frattini a abordat din nou tensiunile dintre Roma și Madrid, declanșate după declarații făcute de miniștri spanioli privind politica guvernului italian în materie de imigrație. Mai întâi au existat acuzații de xenofobie și ra­sism, iar apoi de „criminalizare a celor diferiți”. Spania a insistat în criticile aduse guvernului italian, suscitând nu numai indignarea ministrului Frattini, ci și pe aceea a comunității străinilor care locuiesc regulamentar în Italia și care nu se simt deloc discriminați, notează „Il Giornale” și „Il Velino”. „Nu sunt acceptabile declarațiile unor miniștri care se amestecă în activitatea unui guvern ales de cetățenii italieni. Printre altele, într-un subiect precum cel al imigrației, în care este nevoie de o cooperare foarte strânsă între Spania și Italia, deoarece este vorba de un interes comun. Iau act de faptul că premierul Zapatero a dezmințit deja declarațiile miniștrilor săi, dar sincer vorbind a venit vremea să se înceteze cu aceste amestecuri în domeniu”, a afirmat Frattini, la „Giornale Radio 1”. Intervenind ulterior în transmisia „Panorama del Giorno” a modera­to­ru­lui Maurizio Belpietro, Frattini a spus că este de dorit ca „Zapatero să le expli­ce miniștrilor săi că trebuie să evite declarațiile care sunt în mod inutil polemice”. Recent, doi miniștri spanioli au contestat politica imigrației din Italia, generând noi tensiuni. Două zile mai târziu, au venit acuzațiile de xeno­fobie lansate de vicepremierul spaniol Maria Teresa Fernandez De la Vega, iar la 18 mai ministrul muncii și imigrației, Celestino Corbacho, a susținut că „poli­tica italiană pune accentul pe discri­mi­nare și intențio­nează să îl criminalizeze pe cel care este diferit”. Ministrul spa­niol pentru oportunități egale, Bibiana Aido, a ajuns chiar la ofense personale: „I-aș plă­ti un psihiatru lui Berlusconi”, chiar dacă el are nevoie de multe ședințe.  (A. B.)
Publicat în : Politica externa  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: