Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

România, în lumina agențiilor de rating

Cătălin BARBU

Situația incertă de pe piețele internaționale, criza care se prefigurează în economie au făcut ca în luna aprilie principalele agenții de rating să își modifice predicțiile asupra evoluției economiei românești. De asemenea, și FMI și-a revizuit prognozele o dată cu încheierea misiunii Fondului în România.

Moody’s – optimism temperat

Analiștii de la Moody's Investors Service au afirmat că ratingurile României sunt susținute de progresul făcut în implementarea reformelor economice structurale care au dus la aderarea României la Uniunea Europeană (UE) în ianuarie 2007. Calificativele României sunt susținute, de asemenea, de datoria guvernamentală mică și de lichiditatea externă amplă.

Cu toate acestea, ratingurile guvernului reflectă și o serie de provocări legate de tranziție, mai ales creșterea rapidă a creditării, deficitul de cont curent adânc și majorarea datoriei externe. "Calitatea României de a fi membră a UE a încurajat creșterea investițiilor și restructurarea microeconomică, generând o creștere economică mai solidă și mai stabilă", a afirmat autorul raportului prezentat la sfârșitul lunii aprilie, Kenneth Orchard, vicepreședinte și analist la agenția de evaluare financiară Moody's. "Reformele structurale, făcute mai ales în timpul procesului de aderare, politica monetară mai solidă și datoria guvernamentală mică contribuie la susținerea calificativelor acordate României", a adăugat Orchard.

Nivelul de dezvoltare economică al României este, însă, în continuare scăzut comparativ cu țările din Vestul Europei și va fi nevoie de câteva decenii pentru ca diferențele să fie estompate. "Va dura câteva zeci de ani până când se va astupa prăpastia", precizează comunicatul agenției de rating, citat de Rompres.

Ratingurile României sunt, pe de altă parte, scăzute comparativ cu ale altor state membre ale UE, cu excepția Bulgariei, potrivit analistului de la Moody's. "Acest fapt este determinat de mai multe elemente, inclusiv politica fiscală inconsistentă, agenda încă amplă de reforme structurale și riscurile asociate tranziției abrupte și rapide a României, cum ar fi deficitul amplu de cont curent și creșterea rapidă a creditării", a explicat Kenneth Orchard.

Astfel de dezechilibre sunt agravate, cel mai probabil, de "natura pro-ciclică" a politicii fiscale guvernamentale, de majorarea frecventă a salariilor pentru angajații publici și de creșterea mare a pensiilor, a mai spus Orchard.

Rectificările multiple și frecvente ale bugetului anual indică o legătură slabă între planificarea bugetară și dezvoltarea economică a României, potrivit Moody's. Analiștii de la agenția de rating consideră că o criză a balanței de plăți tradiționale este improbabilă, întrucât creditarea bancară, care contribuie la finanțarea investițiilor și a consumului de pe piața internă, este asigurată mai ales prin băncile-mamă ale subsidiarelor din România și o mare parte din investițiile străine vin împreună cu finanțarea.

"Deficitul extern amplu creează anumite riscuri pentru stabilitatea macroeconomică, în contextul în care turbulențele de pe piețele internaționale au crescut posibilitatea șocurilor externe ce pot crea o dislocare economică în următoarele 12-18 luni", atrage atenția Orchard. "Cu toate acestea, analiza Moody's arată că guvernul și sistemul bancar ar putea rezista unui șoc economic moderat la actualul nivel de rating", a mai observat Kenneth Orchard.

Fitch

Țările cu deficite externe adânci, precum România, Bulgaria și țările baltice, se vor confrunta cu probleme mai mari. Comisia Europeană estimează că Letonia va avea o creștere economică de 4,5% în acest an, față de 10,3% în 2007, iar analiștii spun că, de fapt, nici una dintre aceste țări nu ar putea face față unei înrăutățiri mai accentuate a problemelor internaționale.

"Țări ca Republica Cehă, Polonia și Slovacia vor fi capabile să își susțină singure creșterea, dar, cu cât durează mai mult problemele, cu atât vor fi mai afectate și aceste țări", a estimat un analist de la agenția de evaluare financiară Fitch, David Heslam, citat de Reuters.

La începutul lui aprilie, agenția de rating Fitch a inclus România printre statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate în 2007 la riscurile sistemice care vizează sectorul bancar, din cauza creșterii prea rapide a creditării și volatilității mari a cursului de schimb.

România a fost retrogradată din clasa de risc "2" în clasa "3" după indicatorul macroeconomic atribuit de Fitch pentru a măsura potențialele riscuri sistemice, care pot apărea din cauza creșterii rapide a creditării bancare, a inflamării artificiale a valorii activelor din diverse piețe și/sau a cursului de schimb valutar, se arată în raportul bianual remis de Fitch agenției NewsIn.

Indicatorul folosit de Fitch pentru a măsura acest tip de riscuri – MPI (MacroPrudential Indicator) – evaluează vulnerabilitatea sistemelor bancare din mai multe state, pe o scală de la "1", pentru un nivel scăzut de risc, la "3", pentru cele mai ridicate grade de risc.  

"Avansul creditării în România a depășit, de ceva timp, limitele de viteză și retrogradarea în categoria a treia după indicele MPI a fost grăbită de aprecierea leului în prima parte a anului 2007 și, după ce această tendință a fost inversată în a doua jumătate a anului trecut, de accelerarea inflației", explică analiștii agenției de rating. Analiștii Fitch mai notează că "volatilitatea cursului de schimb și viteza cu care inflația s-a accentuat reprezintă riscuri pentru stabilitatea economică a României și a sistemului financiar românesc, mai ales că 55% din împrumuturi sunt în valută.

Împreună cu România, au mai fost retrogradate de la categoria a doua la a treia încă trei state – Kazahstan, Slovacia și Turcia. În categoria cu cea mai ridicată vulnerabilitate se mai aflau, deja, Azerbaidjan și Rusia.  

Retrogradarea României fusese deja anticipată de Fitch în raportul similar din septembrie 2007, pe baza prognozelor pentru anul trecut.

Indicatorul pentru evaluarea sistemului bancar (BSI) atribuit de Fitch României este "D", în condițiile în care, în ordine descrescătoare, calitatea și stabilitatea sistemelor bancare din mai multe state sunt notate de Fitch de la "A" la "E".

O parte a concluziilor raportului publicat de Fitch referitor la sistemul bancar din România sunt “exagerate” și “prea pesimiste”, însă semnalarea problemelor precum nivelul deficitului de cont curent sau ponderea mare a creditelor în valută este corectă, a spus guvernatorul Mugur Isărescu în replică la raportul Fitch.

"Concluziile raportului sunt oarecum exagerate, nu le împărtășesc, le consider ușor pesimiste. Este un factor pozitiv faptul că acesta a adus în discuție nivelul lichidității în piața românească, însă băncile din România nu au, deocamdată, o problemă în acest sens", a declarat Isărescu, citat de NewsIn.

Standard&Poor's

 România este printre cele mai vulnerabile țări din lume la criza creditelor din SUA, alături de Liban și Turcia, după Islanda care prezintă cel mai mare risc, iar Chile este statul cel mai puțin vulnerabil datorită bilanțului extern și guvernamental solid, susțin analiștii S&P, citați de Reuters.

"Vulnerabilitatea fiecărui stat se leagă în mod direct de gradul de dependență al acestuia față de fluxurile de capital străin destinate finanțării dezechilibrelor externe și evitării crizei bilanțului de plăți", se arată în raportul S&P, care a clasificat economiile în cinci categorii, în funcție de vulnerabilitatea la criza globală a creditelor.

"Optimismul cu privire la perspectivele Uniunii Europene și la convergența economică din ultimii cinci ani a rezultat în dezechilibre economice neobișnuit de ample", susțin analiștii S&P, adăugând că un număr de state care se împrumută în Europa de Est se confruntă cu simptome de supraîncălzire economică din cauza împrumuturilor fără discriminare din sectoarele lor private.

Agenția de rating a evaluat economiile după criterii care includ cerințele pentru finanțările externe brute, precum și obligațiile estimate ale guvernelor în fața unei crize sistemice a băncilor ca procent din produsul intern brut.

Analiștii financiar-bancari din România declarau că scenariile apocaliptice ale unor analiști internaționali și agenții de rating care vizează un deficit extern de 18%, o dobândă-cheie de peste 12% și un curs de 4 lei/euro sunt nerealiste și sperie inutil investitorii.

"În ultima perioadă, mass-media a reflectat opiniile unor analiști străini care în esență anticipau o agravare a problemelor cu care se confruntă România, situație sintetizată prin: creșterea deficitului extern la 17-18%, creșterea dobânzii de politică monetară a BNR  la peste 12%, deprecierea cursului EUR-RON la peste 4 și scăderea solidității sistemului bancar până la limita de avarie. Astfel de evaluări pripite sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin într-un moment în care nivelul de sensibilitate al investitorilor străini este destul de ridicat față de toate țările emergente", susțineau reprezentanții Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

S&P a coborât în noiembrie 2007 perspectiva ratingului României de la "stabilă" la "negativă", motivându-și decizia prin adâncirea dezechilibrelor externe, pe fondul adâncirii turbulențelor pe piețele internaționale de credit.

În prezent, ratingul României pentru împrumuturile în monedă străină este BBB-/A-3, iar cel pentru credite în lei BBB/A-3. Standard & Poor's a anunțat la mijlocul lui aprilie că menține calificativele atribuite României, dar avertizează că perspectiva de rating rămâne negativă, reflectând riscurile unei posibile retrogradări, din cauza răspunsurilor neadecvate la adâncirea dezechilibrelor macroeconomice ale țării.

FMI

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează în raportul asupra perspectivelor economice mondiale că deficitul de cont curent al României se va adânci la 14,5% din produsul intern brut (PIB) în acest an, pentru ca din 2009 să înceapă să se tempereze.

Astfel, anul trecut deficitul balanței de plăți a ajuns până la un maxim istoric de 13,9% din PIB, după ce a avansat cu 66,1% față de 2006, la 16,87 miliarde euro.

Nivelul deficitului de cont curent include România în categoria puțin selectă a țărilor europene cu dezechilibru al balanței de plăți de peste 10% din PIB, alături de Bulgaria (pentru care FMI estimează adâncirea deficitului extern la 21,9% din PIB în acest an) și de țările baltice. În regiune, deficite de cont curent masive mai sunt în Serbia (16,1% în 2008, potrivit FMI), Muntenegru (32,7%) și Bosnia-Herțegovina (14%).

"În cea mai mare parte a țărilor (din Europa "emergentă" – n.r.), creșterea economiei continuă să fie stimulată de cererea puternică internă, care a depășit din nou substanțial producția. Drept consecință, deficitul total al regiunii s-a adâncit la 6,6% din PIB, cu deficite externe de două cifre în țările baltice, Bulgaria și România", se arată în raportul FMI.  

Pentru 2009, FMI estimează pentru România un deficit de cont curent de 13% din PIB, pentru ca în 2013 să coboare la 8,5% din PIB, nivel similar cu cel din 2004.

Proiecțiile FMI pentru deficitul de cont curent al României sunt mai pesimiste decât cele ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) – care estimează un deficit extern de doar 13,5% în 2008 – și mai optimiste decât ale agenției de rating Fitch, care vede o adâncire masivă a dezechilibrului balanței de plăți până la 17,5% din PIB în acest an.

Banca Națională a României estimează că deficitul de cont curent nu va depăși în acest an, ca pondere în PIB, nivelul de anul trecut.
Publicat în : Economie  de la numărul 56

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: